Amenzi record în industria colectării deşeurilor, o afacere de 2 mld. lei

Penalizările de 84 mil. lei (19 mil. euro) aplicate mai multor Organizaţii de Transfer de Responsabilitate (OTR), mult prea mari pentru ca ele să le poată plăti, ar fi fost „premeditate“ de către Admi­nistraţia Fondului pentru Mediu (AFM), toată această acţiune putând avea ca scop naţionalizarea acestei industrii în care se rulează anual 2 mld. lei (454 mil. euro), susţine Doru Iorga, preşedinte al Asociaţiei de Coordonare şi Management Integrat al Ambalajelor.

„O posibilitate e ca statul să naţionalizeze acest sector. Acţiunea AFM a fost preme­ditată din 2013. OTR-urile care vor rezista acestui şoc e posibil să fie trecute sub autorităţile locale“, afirmă Iorga.

În replică, Graţiela Gavri­lescu, ministrul mediului în guvernul demisionar, spune că nici vorbă despre vreo intenţie de naţionalizare, mai ales că ins­ti­tuţia pe care o conduce spri­jină actualul sistem de colectare de deşeurilor de ambalaje.

 „Noi sprijinim sistemul actual de organizare a OTR-urilor, deoarece este unul modern, european, cu rezultate dovedite în majoritatea statelor membre. Cât despre afirmaţiile legate despre o presupusă naţionalizare, nici pe departe! AFM acţionează ca un arbitru al acestei pieţe şi se preocupă ca fiecare jucător implicat să îşi facă treaba cât mai bine“, afirmă Gavrilescu.

Amenzile date de AFM unui număr de şase OTR-uri, care controlează 90% din piaţa de colectare, au deja efecte, spune Iorga, adaugând că firmele de colectare nu mai vor să colaboreze cu OTR-urile, iar OTR-urile au început să rezilieze contractele cu produ­cătorii de mărfuri ambalate. Cele şase OTR-uri penalizate de AFM au 90% din piaţa de colectare. OTR-urile nu au de unde plăti amenzile date de AFM, iar dacă ele intră în faliment, alte două astfel de organizaţii care nu au fost amendate nu vor putea absorbi, pentru că nu au nici timp, nici resurse, toată activitatea de reciclare a celor şase OTR-uri amendate. În România sunt circa 10.000 de producători-im­portatori de produse ambulate, iar primele două cele mai mari OTR-uri au drept clienţi 9.000 dintre aceştia.

OTR-urile folosesc 90% din banii pe care îi primesc de la producători şi importatori de produse ambulate pentru a plăti firmele de colectare, care, la rândul lor predau deşeurile către reciclatori. Rolul OTR-urilor este să preia de la companiile care produc şi importă bunuri ambalate colectarea deşeurilor de ambalaje. AFM precizează că deciziile de impunere au ca scop stabilirea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi altor sume datorate Fondului de Mediu şi îşi produc efectele de la data comunicării către contribuabil.

Gavrilescu adaugă că, dacă operatorii economici nu sunt mulţumiţi de o anumită decizie administrativă, aceştia au la dispoziţie căile de atac în instanţă şi nu îi împiedică nimeni să le utilizeze. Cele mai mari penalităţi au fost aplicate Eco-Rom Ambalaje (9,6 mil. euro), cu acţionari ca Ursus, Coca-Cola sau Unilever.  Sotagrup 21, controlată de Compania de Gestionare a Deşeurilor din Piteşti, a fost amendată cu 5 mil. euro,  iar Ecologic 3R, unde I’Dor Found Invest Brăila deţine pachetul majoritar de acţiuni, a fost sancţionată cu 1,3 mil. euro. Celelalte firme de colectare a deşeurilor amendate sunt Intersemat (1,2 mil. euro), Respo Waste (1,1 mil. euro) şi Ecopim Recycling (0,6 mil. euro). AFM a mai controlat şi OTR-urile Eco-x, Eco Pack Management şi Rom Pack Management, cărora nu le-a impus penalizări.

„Problema nu e că nu s-a colectat cât trebuia, ci că nu s-a reciclat cum trebuie. AFM acuză că procesul de reciclare nu a fost făcut cum trebuie”, afirmă Iorga, care acuză un conflict instituţional între AFM şi ANPM, instituţii care interepretează diferit sistemul de colectare-reciclare. „Sistemul de colectare este prins la mijloc în conflictul dintre cele două instituţii. De ce nu au fost penalizaţi colectorii, aşa cum ar fi firesc?”, spune el.

Pe lângă posibilitatea naţionalizării sectorului de colectare-reciclare a deşeurilor, se adaugă cel al pedepsei de la Comisia Europeană. În ipoteza că sistemul de colectare-reciclate va claca sub greutatea amenzilor primite de OTR-uri, există riscul ca România să nu mai fie în stare să atingă nici anemicul procentaj de 5% aferent deşeurilor de ambalaje reciclate. Ţinta de colectare asumată de România ca membru al UE este de 62%. Neatingerea acestui obiectiv poate atrage un ingringement din partea Comisiei Europene, situaţie în care amenzile Bruxellesului ar putea ajunge la 200.000 euro/zi, adică 73 mil. euro/an. La puţin timp de la amenzile date, şeful AFM, Adrian Gearâp, a fost schimbat din funcţie.