Un guvern „ghiveci“: manageri, antreprenori, ONG-işti, funcţionari europeni. Cioloş propune un guvern de funcţionari împănat cu foşti membri PNŢCD şi PSD

Guvernul lui Dacian Cioloş ar putea depune jurământul în faţa preşedintelui Klaus Iohannis chiar mâine.

Premierul desemnat Dacian Cioloş şi-a asigurat un sprijin parlamentar solid pentru guvernul pe care l-a propus, după ce a acceptat în echipa sa câteva nume agreate de partide şi a făcut promisiunea că „nu va rade“ administraţia, altfel spus nu-i va concedia de la sine pe funcţionarii puşi de partidele care au guvernat până mai zilele trecute.

Premierul desemnat infirmă însă că ar fi negociat ceva cu partidele. Echipa pe care a prezentat-o el ieri este una extrem de eterogenă, sunt nume aduse din toate părţile, ca în fostul CDR. Există pe lista guvernului oameni din mediul de business sau din sfera de influenţă a partidelor. Sunt pe listă funcţionari şi experţi de la Bruxelles, dar şi oameni din ONG-uri.

„Am urmărit să aleg oameni cu com petenţe şi experienţă sau chiar români care lucrează în administraţia europeană, oameni care activează în organizaţii din societatea civilă. M-am orientat spre oameni cu viziune, cu idei şi experienţă în management“, şi-a justificat Cioloş alegerea. Una dintre surprize este prezenţa pe lista premierului a lui

Costin Grigore Borc, directorul general la CRH, fosta Lafarge, care ar urma să pre ia Ministerul Economiei şi să aibă şi po ziţia de vicepremier. Borc şi-a consoli dat cariera în mediul privat, dar în trecut a fost apropiat de PNŢCD, în vre mea guvernării CDR. A fost, în acea perioadă, asistent special al preşedintelui Ion Iliescu, din partea PNŢCD, dar şi şeful cancelariei premierului ţărănist Radu Vasile, între 1998 şi 1999.

Un alt viitor ministru ce şi-a clădit o carieră în mediul privat, dar a fost apropiat de partide este Marius-Raul Bostan, propus ca ministru pentru societatea informaţională. El a fost unul din tre liderii tineretului PNŢCD.

Celălalt vicepremier are şi el o legătură strânsă cu partidele – este vorba despre Vasile Dîncu, propus pentru Ministerul Dezvoltării Regionale, minister care are de gestionat de la Uniunea Europeană aproa pe 7 miliarde de euro între 2014 şi 2020.

Dîncu a fost ministru al informaţiilor publice în guvernul Năstase şi senator PSD.

Este încă foarte apropiat de PSD, chiar dacă nu mai e membru, fiind cel care îl consiliază pe liderul formaţiunii Liviu Dragnea. Deşi Cioloş a spus că l-a ales pe Dîncu pentru competenţa sa, nu pentru simpatiile politice, cert este că această alegere i-a asigurat sprijinul PSD la învestitură. Prin compensare, pe lista guvernului găsim un om apropiat de Klaus Iohannis – Lazăr Comănescu, consilier al preşedintelui şi fost ministru în ultimul cabinet Tăriceaanu.

Ministrul finanţelor Anca Dragu Paliu vine însă de la Comisia Europeană, având o carieră în BNR (cinci ani), după finalizarea studiilor universitare şi o foarte lungă prezenţă (11 ani) ca economist la biroul de la Bucureşti al Fondului Monetar Internaţional.

De la Bruxelles au mai fost aduşi ministrul agriculturii Achim Irimescu şi ministrul fondurilor europene Aura Răducu, ambii cu cariere în instituţiile internaţionale, iar de la Londra a fost chemat ambasadorul Mihnea Motoc (propus la Interne). Alţi miniştri precum Cristina Guseth (Justiţie) şi Victoria-Violeta Alexandru (Dialog social) vin din zona ONG-urilor.

Cioloş şi-a asigurat sprijinul partidelor promiţând că le va consulta pe orice proiect.

Conducerea PSD, reunită aseară în şedinţă, a votat pentru susţinerea Cabinetului, lucru care face din votul de învestitură o formalitate.

Lista guvernului a fost depusă aseară în Parlament urmând ca astăzi conducerea Legislativului să decidă calendarul audierii miniştrilor şi data votului în plen pentru învestitură, o procedură care se anunţă rapidă, prin urmare chiar mâine este posibil ca membrii guvernului să depună jurământul.

 

Ce a promis Cioloş pentru a obţine sprijinul partidelor

Premierul desemnat Cioloş a anunţat că se va face o evaluare a personalului din aparatul administrativ şi apoi va decide dacă este cazul schimbării sau menţinerii în funcţii a funcţionarilor, el dând totodată asigurări că nu doreşte să schimbe oameni „doar de dragul de a face o activitate“.

Cel mai probabil a aceasta a fost o solicitare a partidelor aflate la putere până nu demult care l-au avertizat voalat pe Cioloş să nu înceapă tradiţionala epurare politică pusă în practică ori de câte ori se schimbă un guvern.

„Nu venim să schimbă de dragul de a schimba. Am spus-o de la început că vreau o echipă eficientă şi profesionistă în primul rând, asta mă interesează. Până când nu facem o evaluare să vedem cine, pe ce domeniu şi cum a lucrat, nu pot să iau decizii. Nu vor fi decizii din start de a schimba sau de a nu schimba doar de dragul de a face o activitate“, a declarat premierul desemnat. El a precizat că se urmăreşte îmbunătăţirea administraţiei şi nu schimbarea unor oameni.

Multe alte lucruri sensibile se ridică în faţa guvernului pentru care votul de învestitură este doar primul hop.

Întrebat ce va face cu legea salarizării pe care PSD intenţiona să o aplice din 2016, Cioloş a spus că nu ştie dacă o va prelua până nu va face o analiză. Şi în privinţa majorărilor salariale premierul a fost evaziv.

 

Întâlnire cu Junker şi Tusk înainte de învestitură 

Premierul desemnat a afirmat că nu are intenţia să taie din buget diferitele propuneri de majorare a salariilor sau deciziile deja luate de Parlament, dar a precizat că nici nu vrea să pună în pericol credibilitatea României prin elaborarea unui buget „fără consistenţă şi soliditate“.

Este de remarcat că Cioloş s-a întâlnit sâmbătă cu preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi cu preşedintele Consiliului European Donald Tusk pe aeroportul Otopeni, aceştia făcând o escală la Bucureşti, în drumul lor spre Antalya (Turcia) unde participă la G20. Cu Bruxellesul Cioloş are de negociat deficitul bugetar având în vedere că bugetul pe 2016 trebuie văzut şi de Comisia Europeană, care s-a opus reducerilor de taxe şi majorărilor salariale.

„Nu pot să spun acum, până când nu am o analiză a situaţiei bugetului. Ceea ce pot să spun - am spus-o şi partidelor - nu am intenţia să vin şi să tai din buget sau diferitele propuneri, decizii care au fost luate deja de Parlament. În schimb, nici nu vreau să pun în pericol credibilitatea României prin propunerea unui buget care să nu aibă suficientă consistenţă şi soliditate. Deci, în măsura în care construcţia bugetului o va permite, vreau să mergem cu acele măsuri care au fost decise de Parlament care au rolul de a îmbunătăţi atât mediul economic, cât şi nivelul de trai al salariaţilor“, a declarat ieri Cioloş.

 

Lista miniştrilor cu care Dacian Cioloş vine în Parlament

 

Anca Dana Dragu Paliu (42 de ani) - ministrul finanţelor publice:

doctor în economie, la ASE, şi-a început cariera la BNR (cinci ani) şi a continuat ca economist la biroul local al Fondului Mone­tar Interna­ţional timp de 11 ani, până la începutul anului 2013, când a fost recrutată de Comisia Europeană.

Şi-a completat educaţia cu studii de economie internaţională la The George Washington University, în perioada 1999-2000, apoi cu un masterat de doi ani în Politici Publice şi Integrare Europeană în cadrul SNSPA Bucureşti (2005-2007).

 

Costin Grigore Borc (50 de ani) - ministrul economiei, comerţului şi turismului, vicepremier:

doctor în economie, este absolvent al Politehnicii Bucureşti, este director general la CRH, fosta Lafarge.

Doctoratul l-a obţinut la Universitatea din Wisconsin Madison (1997 şi 2001).

A fost asistent special al preşedintelui Ion Iliescu, din partea PNŢCD şi, ulterior, între 1998 - 1999, şeful Cancelariei primului-ministru Radu Vasile.

 

Marian Dan Costescu (46 de ani) - ministrul transporturilor:

este din luna martie directorul general al Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA, iar anterior a lucrat pentru companii private sau de stat, din România şi Europa, din domenii precum industrie sau exploatare feroviară. Este absolvent al Universităţii Politehnica din Bucureşti şi a publicat mai multe studii în domeniul transporturilor.

 

Vasile Dîncu (54 de ani) - ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, vicepremier:

doctor în sociologie, a fost membru al PSD timp de aproape zece ani, până în 2008, a fost senator şi europarla­mentar, iar în guvernul lui Adrian Năstase a deţinut portofoliul Informaţiilor Publice. Predă la mai multe universităţi din Cluj-Napoca şi Bucureşti. A înfiinţat, în 1994, Metro Media Transilvania, iar în 2009 Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) pe care îl conduce.

 

Aura Carmen Răducu (59 de ani) - ministrul fondurilor europene:

a lucrat ca expert la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), unde s-a ocupat de proiectele de infrastructură şi mediu, dar şi ca specialist al Comisiei Europene, la Direcţia Generală Regio. A absolvit în anul 1980 Facultatea de Chimie Industrială, iar timp de mai mulţi ani a fost manager de program şi politici europene în cadrul Direcţiei Generale Regio a Comisiei Europene.

 

Achim Irimescu (58 de ani) - ministrul agriculturii:

este în prezent ministru-consilier în cadrul Reprezentanţei permanente a României la Bruxelles şi şeful secţiei Agricultură. A fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii între mai 2012 - februarie 2014, la propunerea ministrului agriculturii Daniel Constantin. A mai lucrat în cadrul ministerului în perioada august 1990 - noiembrie 1998 ca şef serviciu şi consilier superior.

 

Marius-Raul Bostan - ministrul pentru societatea informaţională:

membru al Consiliului de Administraţie la operatorul de telecomunicaţii Telekom România şi senior partner la VMB Partners, firmă care asigură servicii de consultanţă în special privind emiterea de obligaţiuni. Este unul dintre foştii lideri ai tinerilor ţărănişti. El este membru al Fundaţiei Romanian Business Leaders.

 

Victor Vlad Grigorescu - ministrul energiei, întreprin­de­ri­lor mici şi mijlocii şi mediului de afaceri:

a lucrat ca expert în fostul Departament al Energiei. Este licenţiat în drept al Universităţii Bucureşti, de asemenea specializat la Joint Vienna Institute în proceduri de soluţionare a diferendelor în cadrul OMC. Are experienţă în domeniul administraţiei publice, atât în România, cât şi la nivelul UE.

 

Lazăr Comănescu (65 de ani) - ministrul afacerilor externe:

doctor în relaţii economice internaţio­nale, vine la Externe din poziţia de consilier al preşedin­telui Klaus Iohannis. Este diplomat de carieră, ambasator în mai multe ţări. A mai fost ministru de externe pentru scurtă vreme în 2008, în guvernul Tăriceanu.

 

Ultima oră: Andrei Baciu (29 de ani), propus pentru portofoliul Sănătăţii, a fost retras la nici şase ore după ce premierul desemnat l-a anunţat ca făcând parte din echipa sa. Este cea mai rapidă „remaniere“ într-un guvern din istoria postdecembristă. El a fost retras după ce pe internet au apărut mai multe fotografii cu viitorul ministru în chip de manechin. Situaţia este jenantă cu atât mai mult cu cât Cioloş a insistat că el şi-a alcătuit echipa.

 

Ceilalţi membri ai cabinetului

♦ Cristina Paşca Palmer - ministrul mediului, apelor şi pădurilor.

♦ Petre Tobă - ministrul afacerilor interne. Este om al sistemului, inspector general al Poliţiei Române.

♦ Mihnea Ioan Motoc - ministrul apărării. Vine din poziţia de ambasador al României la Londra. Este diplomat, a fost peste 10 ani ambasadorul României la UE.

♦ Adrian Curaj - ministrul educaţiei. Este profesor universitar la Politehnica Bucureşti şi la SNSPA, a fost consilierul premierului Tăriceanu.

♦ Cristina Guseth - ministrul justiţiei. Vine din societatea civilă. Este directorul fundaţiei Fredoom House.

♦ Claudia Ana Moarcăş - ministrul muncii. Este profesor de dreptul muncii la Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti.

♦ Vlad Alexandrescu - ministrul culturii. Conferenţiar la catedra de limba şi literatura franceză a Universităţii Bucureşti, fost ambasador al României la Luxemburg.

♦ Elisabeta Lipă - ministrul tineretului şi sportului. Preşedinte al Federaţiei de Canotaj şi al CS Dinamo Bucureşti, multiplă campioană mondială.

♦ Victoria-Violeta Alexandru - ministrul delegat pentru dialog social. Vine din societatea civilă, este director al Institutului pentru Politici Publice.

♦ Dan Stoenescu - ministrul delegat pentru relaţiile cu românii de peste hotare.

♦ Ciprian Bucur - ministrul delegat pentru relaţia cu parlamentul.

♦ Ioan Dragoş Tudorache - şeful Cancelariei primului-ministru.