Companiile antreprenorilor din Muntenia au avut cel mai mare nivel al cifrei de afaceri per salariat
Ziarul Financiar împreună cu Enterprise Investors, BCR, PwC şi Asociaţia Triple Helix premiază de cinci ani încoace cele mai dinamice companii cu capital autohton şi îi vânează pe acei antreprenori care, în ciuda extinderii multinaţionalelor, au reuşit să îşi menţină businessurile pe piaţă şi chiar să le crească într-o perioadă în care toată economia s-a contractat. Mulţi nu au avut o viaţă uşoară, ei ştiu ce înseamnă să renunţi la un business şi apoi să te avânţi din nou în apele antreprenoriatului, ştiu cum este să restructurezi afaceri şi să laşi oamenii fără locuri de muncă, dar şi cum să creezi de la zero companii care sunt lideri de piaţă. Acesta este, în mare, profilul campionului în business fie că este din Moldova, din Transilvania sau din Muntenia. Totuşi, fiecare regiune are particularităţile sale chiar şi la nivel antreprenorial.
Un număr de 40 de premii au ajuns în regiunile Muntenia şi Dobrogea în toată această perioadă de când campionii în business sunt inscripţionaţi pe lista celor mai dinamice companii din România. Pe de-o parte, businessurile din această arie au avut şansa de a se naşte acolo unde s-a creat cel mai mare pol economic al ţării, în sau lângă Capitală, unde practic cererea a fost şi încă este la cote înalte.
„În Muntenia afacerile sunt în general mai mari ca anvergură (profitând şi de prezenţa Capitalei) şi legate mai degrabă de comerţ şi servicii. Tot de aici provin câştigătorii premiului «Antreprenorul anului» din 2013 şi 2014, Radu Georgescu (fondator al Gecad -– n. red.) şi Adrian Mihai, Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu (cei care au pus bazele Fan Courier) – două poveşti ale unor antreprenori români care au reuşit să se impună pe pieţe dominate de multinaţionale“, este de părere Mihai Aniţa, partener, liderul echipei de servicii de audit pentru antreprenori şi afacerile de familie al firmei de audit şi consultanţă fiscală PwC.
Dar buna poziţionare a acestor antreprenori într-o zonă în care economia aproape că se dezvoltă de la sine nu înseamnă că nu le-a dat şi bătăi de cap celor care astăzi se pot lăuda cu organizaţii care astăzi au ajuns la afaceri de zeci şi sute de milioane de lei. Competiţia este cea mai mare, în toate domeniile şi calitatea serviciilor, a produselor este cea care trece clienţii de pragul companiilor. Cu alte cuvinte, clienţii nu simt prea mult lipsa unui jucător din piaţă pentru că într-o arie relativ mică pot obţine acelaşi serviciu şi acelaşi produs. În plus, a găsi angajaţi pe o piaţă a muncii care are una dintre cele mai mici rate ale şomajului şi unde oportunităţile de angajare sunt aproape la tot pasul este o adevărată piatră de încercare, mai ales în contextul în care planul de angajare include sute de recrutări pe an.
Cu toate acestea, companii din Muntenia şi Dobrogea precum eMag, MB Telecom, Ivatherm, Adrem Invest, Musette, Softronic sau Hofigal au reuşit să creeze de-a lungul timpului mii de locuri de muncă şi să se afirme nu doar la nivel regional, fiind prezenţi în multe alte oraşe din România, ci şi pe plan extern.
„Fără a avea acurateţea unui studiu statistic naţional, am observat în ediţiile trecute că fiecare regiune (totalul companiilor care întrunesc criteriile noastre de selecţie din cele trei regiuni istorice) excelează la un anumit indicator financiar. De exemplu, în 2013 cea mai mare creştere a cifrei de afaceri era în Transilvania, pe când companiile din Moldova aveau în total cea mai mare rată a profitului brut, iar cea mai mare cifra de afaceri per salariat a fost în Muntenia“, a spus Şerban Roman, country director în cadrul fondului de investiţii Enterprise Investors.
Anul acesta, cele mai dinamice companii antreprenoriale din această zonă geografică au fost: Nimet din Dâmboviţa (producător de construcţii metalice), Preţuri pentru Tine din Bucureşti (retail de modă) şi General Leasing din Bucureşti (distribuţie utilaje agricole), Shipyard ATG din Giurgiu (construcţia de nave şi structuri plutitoare), Forja Rotec din Buzău (metalurgie) şi Linex Wolf din Dolj (producţie echipamente electrice), FAN Courier din Bucureşti, Softrans din Dolj (transporturi feroviare de marfă şi pasageri) şi ADREM Industries din Bucureşti (fabricarea de utilaje pentru metalurgie), Hofigal Export Import din Bucureşti (producător de produse farmaceutice naturale).
Acestea au ştiut să îşi construiască o strategie care să îi treacă şi de cea mai neagră perioadă economică a României. Unele dintre ele se regăsesc pe lista campionilor în business din mai mulţi ani, alţii noi au apărut în cercul restrâns al celor mai buni antreprenori de la an la an. De fapt, Muntenia este, poate, regiunea care a avut cei mai mulţi nou-intraţi“ în acest cerc restrâns în fiecare an, lista campionilor în business fiind aproape complet schimbată de la un an la altul. În mare parte, acest lucru este dat şi de poziţionarea acestor afaceri, în Bucureşti sau în jurul acestuia (preponderent), unde competiţia duce la o motivaţie mai mare în rândul antreprenorilor. Pe lângă Bucureşti însă, Constanţa este un mare hub antreprenorial, multe dintre cele mai dinamice afaceri construite de români fiind amplasate în apropierea oraşului care dă spre mare. În Muntenia găsim inovare semnificativă şi o utilizare excelentă a hub-ului comercial creat în jurul Bucureştiului“, explică Anca Petcu, director reţea corporate BCR.
Campionii în business sunt aleşi pe baza mai multor criterii, cele mai importante din punct de vedere financiar fiind cifra de afaceri, profitul brut şi numărul de angajaţi. Totuşi, în fiecare an clasamentul a mai adus criterii noi de departajare, iar 2015 nu face excepţie. Printre acestea se numără gradul de inovare, implicarea în comunitate şi valoarea adăugată.
De la comerţul cu haine la cel cu pesticide, de la producţia de ambalaje la curierat sau de la fabricarea cosmeticelor şi până la furnizarea de servicii pentru fermieri, Muntenia a dat economiei locale businessuri sustenabile, care au crescut de la an la an cu valori cuprinse între 13% şi 123%. Mai mult, antreprenorii din această zonă au arătat că a avea resurse şi acces pe piaţă şi la consumatori nu este un motiv de relaxare, ci o oportunitate care trebuie şi poate fi transformată în ceva profitabil şi benefic pentru economie şi pentru comunitate.
