În focul audierilor. Noul guvern promite că va păstra reducerile de taxe angajate de fostul executiv şi că „va renegocia“ deficitul cu Bruxellesul
Guvernul Cioloş va aplica Codul fiscal, care prevede reducerea TVA de la 24% la 20%, va menţine majorările salariale deja decise – acesta este cel mai important angajament exprimat ieri de viitorul titular al Ministerului Finanţelor Anca Dragu Paliu luat în timpul audierilor din Parlament.
Miniştrii desemnaţi ai cabinetului lui Dacian Cioloş au fost audiaţi ieri în comisiile de specialiate ale Parlamentului, trecând cu bine de acest examen - într-un fel formal după ce premierul desemnat şi-a asigurat sprijinul tuturor partidelor.
În aceeaşi vreme, guvernul şi-a prezentat şi programul de guvernare, un document de 13 pagini plin de locuri comune dar şi de noutăţi: un angajament pentru reindustrializare, realizarea unei singure structuri de gestionare a companiilor de stat, dezvoltarea unui plan de investiţii pe zece ani sau negocierea deficitului cu UE (în cadrul MTO), o supremă piatră de încercare pentru orice guvern.
Guvernul premierului desemnat Dacian Cioloş va trece astăzi testul votului parlamentar, ce nu ar trebui să fie însă o problemă şi, dacă depune astăzi jurământul, cum poate fi anticipat, va înfrunta încă de mâine o realitate pe care mulţi dintre membrii viitoului guvern au cunoscut-o până acum doar din cărţi sau din rapoarte. Aşadar, parlamentarii au vrut să ştie la ce se pot aşteptat în viitor şi, având în vedere toate discuţiile din ultimele luni legate de reducerile de taxe şi de majorările salariale, interesul a fost de a şti de intenţionează guvernul să facă mai ales că există temerea că deficitul bugetar ar putea depăşi 3% din PIB în 2016, în ciuda unei creşteri economice aşteptate de 3-4%.
Anca Dragu Paliu, viitorul ministru de resort, a spus ieri că majorările salariale nu vor fi anulate şi nici Codul fiscal nu va fi retras. Însă deficitul se va menţine în limita a 3% din PIB. Promisiunea trebuie coroborată cu câteva prevederi din programul de guvernare, anume că guvernul va negocia MTO-ului (Medium Term Objectives) cu menţinerea unui nivel sustenabil al datoriei publice în raport cu PIB-ul. MTO este angajamentul de rigurozitate fiscală al UE pe care şi România l-a semnat şi care cere ca nicio ţară să nu depăşească un deficit structural de 1% din PIB. Or, respectarea MTO în 2016 ar fi însemnat ca România să respecte un deficit bugetar de 1,2% din PIB, ceea ce nu va fi posibil cu majorările salariale şi cu reducerile de taxe. În aceste condiţii, rămâne întrebarea: ce va negocia România cu UE, dacă nu „măsuri compensatorii“ pentru atenuarea deficitului, măsuri de care viitorul ministru al finanţelor nu a vorbit ieri? Mai mult, majorările salariale în guvernarea Ponta au fost posibile prin tăierea investiţiilor. Guvernul propus spune însă că va avea drept prioritate investiţiile. Cum se vor împăca deficitul bugetar de 3% din PIB, cu majorările salariale, tăierile de taxe şi mai multe investiţii? Realizarea unui plan de investiţii pe termen lung este posibil, dar ce va fi pentru anul următor?
Programele de guvernare sunt şi nu sunt respectate – toată lumea promite la început dezvoltare, prosperitate, însă deseori aceste promisiuni au rămas pe hârtie. Cât va putea face guvernul Cioloş din ce scrie pe 13 pagini rămâne să vedem. O promisiune interesantă, politică de această dată, o mai face programul de guvernare: realizarea unui proiect de comasare a alegerilor prin uniformizarea tuturor mandatelor la cinci ani şi alinierea datelor pentru alegerile prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare şi locale în scopul minimizării impactului negativ al proceselor electorale „asupra vieţii economice şi sociale a ţării“.
Ce au promis miniştrii
Anca Dragu Paliu, ministrul propus al finanţelor: Vom păstra toate măsurile fiscale
Prioritatea noastră este de a asigura stabilitatea şi predictibilitatea fiscală. Ar fi neonest din partea noastră să modificăm un Cod fiscal care a fost atât de intens dezbătut.
Creşterile salariale vor fi păstrate acolo. Acest proiect de buget trebuie să se realizeze luând în considerare cadrul fiscal existent.
Cu toate măsurile acestea păstrate, intenţionăm să aducem deficitul bugetar la sub 3% din PIB, care asigură stabilitatea finanţelor publice şi este finanţabil.
Costin Borc, ministrul propus al economiei: România are nevoie de reindustrializare
Exportăm prea multă materie primă şi prea puţină materie procesată (...) Avem oameni competenţi, îmi pare rău să-i văd plecând şi aş vrea să-i văd că se întorc.
Turismul actual este un turism de nişă. Trebuie să punem în valoare patrimoniul şi avem nevoie de oameni competenţi.
Lipsa şcolilor profesionale este o problemă la nivelul industriei, iar o şcoală de turism ar putea reprezenta o soluţie pentru un turism calificat.
Achim Irimescu, ministrul propus al agriculturii: La UE a fost înregistrat un singur produs tradiţional românesc
Am vorbit în acest sens (în ceea ce priveşte kurtos kolac-ul, n.red.) cu oficialii din Ungaria şi am stabilit de comun acord că este produs românesc, dar nu am găsit până acum o asociaţie care să-l promoveze.
Până în prezent la UE a fost înregistrat ca produs tradiţional românesc doar magiunul de Topoloveni. Mai vrem să mai protejăm salamul de Sibiu şi telemeaua de Ibăneşti. Afumatul de Novaci are o problemă că este promovat de un agent economic şi nu de către o asociaţie.
Victor Vlad Grigorescu, ministrul propus al energiei: În privinţa performanţei trebuie început cu directorul general
Criteriile de performanţă sunt extrem de importante. Trebuie să începem de la directorul general, până la directorii de departamente.
Producţia de cărbune este foarte importantă pentru economie, dar există probleme în sectorul minier şi se va acţiona pentru protejarea acestei resurse. Mixul actual de energie acordă României indendenţa energetică.
Avem în vedere întărirea actualelor instrumente, pentru a asigura competitivitatea, cu un preţ adecvat pentru consumator.