​Abengoa, falimentul care anunţă sfârşitul erei banilor ieftini şi pedepsirea excesului de datorie

Autor: Bogdan Cojocaru 29.11.2015

Abengoa, posibil cel mai mare faliment din istoria Spaniei, arată cum sfârşitul erei creditului ieftin va schimba lumea. În Spania, o ţară abia ieşită din criză, în joc sunt 24.000 de locuri de muncă.

Grupul spaniol de energie Abengoa, puternic îndatorat, a început procedurile de insolvenţă după ce investitorii şi-au piedut răbdarea cu acesta. Eşecul său sugerează un punct de cotitură în ciclul mondial al creditului, scrie Financial Times.

Acum, când Rezerva Federală americană se pregăteşte să majoreze dobânzile pentru prima dată în ultimul deceniu, iar condiţiile de creditare par că tind să se înăsprească, investitorii au devenit mai sensibili la risc.

În urmă cu câteva zile, gigantul telecom Vodafone din Marea Britanie a amânat o emisiune de obligaţiuni denominate în dolari cu scadenţa în 30 de ani. Anterior, investitorii au refuzat să finanţeze achiziţia de opt miliarde de dolari pe datorie a companiei de stocare de date Veritas de către fondul de investiţii Carlyle.

Avem trei cazuri. Nu este mult, dar poţi trage o concluzie. Nu este clar dacă avem drept cauză faptul că se apropie sfârşitul anului, Ziua Recunoştinţei sau un trend mai larg de însăprire a condiţiilor de creditare”, spune Zoso Davies, analist al Barclays.

Ultimele luni, cu scandalul emisiilor toxice în care se scufundă Volkswagen, controversele privind companiile farmaceutice americane şi îngrijorările privind producătorii şi traderii de materii prime, le-au adus aminte investitorilor de riscurile pe care şi le asumă când finanţează companii.  

Aceste riscuri au revenit în forţă după ani de letargie în care politicile monetare relaxate din economiile dezvoltate au împins în jos dobânzile, făcând creditarea extrem de ieftină şi permiţând companiilor să acumuleze cantităţi periculoase de datorii.   

De asemenea, era banilor ieftini a încurajat companiile americane să-şi răscumpere acţiunile, să intre într-o frenezie a fuziunilor şi achiziţiilor şi să majoreze dividendele.

“Randamentele aflate la niveluri minime înseamnă că în unele locuri gradul de îndatorare este nesustenabil. Piaţa nu s-a concentrat pe această problemă la început, dar după ce lucrurile încep să iasă la lumină reacţia nu va fi una liniară”, spune Srikanth Sankaran, analist la Morgan Stanley.

Abengoa poate deveni cel mai mare faliment din istoria Spaniei şi un antecedent. La scară mondială, 99 de companii mari au intrat anul acesta în incapacitate de plată, cel mai mare nivel din ultimul deceniu, potrivit datelor Standard & Poor’s.

“O creştere mai accentuată a numărului de defaulturi ar corespunde cu ce se aşteaptă pieţele. SUA este mai în faţă”, a explicat Sankaran.

În SUA, numărul de default-uri a crescut din cauza prăbuşirii preţurilor petrolului. Atât Europa cât şi SUA sunt expuse la un mix cuprinzător de riscuri care include încetinirea Chinei şi problemele economice ale ţărilor emergente, prăbuşirea preţurilor materiilor prime şi politici monetare.

De ce face Abengoa implozie

Pentru o companie care face bani transformând lumina solară în electricitate, Abengoa este anormal de opacă, iar investitorii află aceasta pe socoteala lor, scrie Bloomberg.

Compania, care construieşte şi administrează proiecte de energie regenerabilă, a intrat în insolvenţă după ce un posibil cavaler salvator şi-a abandonat promisiunea de a investi 350 de milioane de euro pentru a o ţine în viaţă. Însă rădăcinile problemei sunt mult mai adânci. Abengoa are un model special de business. Abengoa este atât constructor, cât şi operator de proiecte şi îşi finanţează expansiunea prin împrumuturi de pe piaţa obligaţiunilor. Pe măsură ce creştea, compania era nevoită să emită tot mai multe obligaţiuni şi să-şi refinanţeze datoriile din ce în ce mai mari. Rezultatul sunt datorii de aproape nouă miliarde de euro răspândite la sute de subsidiare mai mici. Pentru ca situaţia să fie şi mai complicată, Abengoa nu a rezistat tentaţiei de a-şi cosmetiza” datoriile. Efectul este undeficit de cash flow, care în trimestrul trei a ajuns la 510 milioane euro şi a redus sursele de cash la 346 milioane euro, potrivit calculelor Moody's.

Plecarea CEO-ului Manuel Sanchez Ortega în mai după cinci ani în funcţie, „din motive personale”, i-a făcut pe investitori să-şi pună întrebări. Ortega este angajat acum la Blackrock.

În octombrie, Abengoa a reuşit să atragă de pe piaţa obligaţiunilor 285 de milioane de euro pentru refinanţarea a două centrale solare, dar aceasta pentru că emisiunea a fost legată de veniturile realiyate de aceste proiecte şi nu pentru că investitorii au avut mare încredere în companie.

Ministrul spaniol al muncii Fatima Banez s-a oferit să ajute şi a spus că guvernul său vrea să trimită un mesaj de linişte, de dialog şi negociere” către companie. Mesajul are o ţintă greşită, chiar dacă Abengoa are peste 24.000 de angajaţi. Oricât de ignoranţi au fost până acum, investitorii au nevoie de transparenţă, răspunsuri şi control.