Sistemul de retrocedări a fost o fraudă organizată: marii beneficiari de despăgubiri sunt anchetaţi împreună cu foştii şefi ai ANRP şi parlamentari

Eradicarea acestei fraude ar trebui să fie „prioritate zero” pentru autorităţi pentru că la ANRP aşteaptă rezolvare încă 200.000 de dosare care cer despăgubiri de 5 miliarde de euro şi, la fel ca în trecut, aceste dosare pot fi folosite drept pretext pentru noi abuzuri şi res­tituiri „cu dedicaţie”. Ziarul Financiar a descris încă din 2010 abuzurile din procedura de despăgubire, însă primele anchete au fost deschise de procurorii DNA abia anul trecut.

Anul viitor sunt programate să înceapă primele licitaţii cu terenurile şi pă­durile rămase în proprietatea statului ce pot fi cumpărate cu puncte de către foştii proprietari. La fel cum s-a întâmplat cu acţiunile Fondului Pro­prie­tatea în anii 2006 - 2010, aceste puncte se tranzacţionează azi pe piaţa gri la 40% din valoare, ajungând din mâ­inile foştilor proprietari în cele ale fon­durilor de investiţii şi ale noilor sam­sari de puncte. Miza este fondul na­ţio­nal imobiliar în care statul va vărsa te­re­nuri şi păduri de peste 11 miliarde de euro.

Autoritatea Naţională pentru Resti­tuirea Proprietăţilor (ANRP) a fost instituţia prin care statul român, în pe­rioada 2005-2011, au făcut cele mai mari despăgubiri: 4 mld. euro sub for­mă de acţiuni la Fondul Proprietatea şi peste un miliard de euro sub formă de plăţi în numerar.

Această instituţie a fost fondată în 2005 printr-o hotărâre a guvernului condus atunci de Călin Popescu-Tări­ceanu (PNL). Naşterea ANRP a însem­nat de fapt centralizarea pro­ce­durii de despăgubire la Bucureşti, după ce anterior despăgubirile se făceau local de prefecturi şi primării în baza deci­ziilor obţinute de foştii proprietari în instanţă.

Hotărârea de guvern numărul 361/2005 de înfiinţare a ANRP este semnată de Călin Popescu-Tăriceanu. Au contrasemnat: Aleodor-Marian Frâncu, atunci şeful cancelariei pri­mului-ministru, Ingrid Zaarour, atunci pre­şedintele Autorităţii pentru Urmă­rirea Aplicării Unitare a Legii nr. 10/2001, şi Ionel Popescu – ministrul finanţelor publice şi susţinut de PNL.

Ionel (Ionuţ) Popescu, fost ministru de finanţe şi fost director general al Fon­dului Proprietatea până la venirea la cârmă a companiei americane Fran­k­lin Templeton, apare pe locul al nouălea în topul celor mai mari bene­ficiari de despăgubiri de la ANRP. El a în­casat, alături de Spiridonescu Ioana, Szabo Mihai, Jehac Amarildo, Ma­teescu Marian, Marinescu Daniel Cris­tian, despăgubiri în valoare de 130 mi­lioane de lei

Azi Ingrid Zaarour, fostă pre­şe­dintă a ANRP, este anchetată în do­sarele ANRP. Susţinută în funcţie de PNL, ea a avut cel mai lung mandat de con­ducere, de patru ani, din 2005 până în februarie 2009. Potrivit relatărilor din presă, ea a fost "protejata" lui Bogdan Olteanu (finul lui Călin Popescu-Tă­riceanu, cel care a înfiinţat Fondul Pro­prietatea).

„ANRP a fost o fabrică de bani pentru funcţionarii de acolo, numiţi po­litic şi cu conexiuni politice. Vedem că acum sunt anchetate despăgubiri care au fost acordate în urmă cu cinci-şase ani, însă întrebarea este ce au făcut atunci procurorii şi de ce nu intervenit ime­diat. Există un principiu de drept al prom­ptitudinii penale”, a spus avocatul Iulian Lepa.

PNL a fost cel care a numit con­ducerea ANRP din 2005 până în 2009. Din 2009 a venit la conducere Crinuţa Dumitrean, susţinută de PDL. Din 2012, ANRP este condusă de George Băeşu, susţinut de PSD, partid aflat în acel an la guvernare.

El este un apropiat al lui Marian Oprişan, membru al PSD. În prezent, dosarele deschise de Direcţia Naţională Anticorupţie privind neregulile care au avut loc la ANRP în perioada 2005-2011 au ajuns la numărul patru. Ultimii cercetaţi sunt deputaţii PNL Cătălin Teodorescu şi Ioan Oltean. Deputatul Cătălin Florin Teodorescu, fost vicepreşedinte al ANRP, este acuzat că în 2011, îm­preună cu alţi inculpaţi, membri în comisia din ANRP - Crinuţa Dumi­trean, atunci preşedinte al ANRP, Sergiu Diacomatu, Remus Baciu (condamnat azi la închisoare), Marko Attila, Rodica Constantinovici şi Lăcrămioara Alexandru -, a aprobat ilegal raportul de evaluare prin care terenul de peste 61.000 de metri pătraţi din Piteşti a fost evaluat la 108,9 mi­lioane de lei, sumă acordată drept despăgubire omului de afaceri Mihai Rotaru (cesionar). Procurorii DNA susţin că deputatul Ioan Oltean „avea relaţii cointeresate” cu cesionarul (Mihai Rotaru - n.red.) şi cu preşedinta ANRP Crinuţa Dumitrean. Ioan Oltean este urmărit penal pentru trafic de influenţă şi complicitate la abuz în serviciu. Fosta preşedintă a ANRP Crinuţa Dumitrean, azi anchetată în două dosare, a fost susţinută în funcţie de PDL, partid din care a făcut parte Ioan Oltean.

„Cele patru dosare deschise cu privire la neregulile de la ANRP sunt doar vârful aisbergului. Procurorii ar trebui să ia la puricat toate dosarele de mari despăgubiri şi cele cesionate pentru că acolo se ascund ilegalităţile”, a spus avocatul Iulian Lepa.

Horia Simu Şchiopu, al doilea cel mai mare beneficiar de despăgubiri cu încasări de 466 mil. lei, este astăzi anchetat, Gheorghe Stelian, apropiat al Elenei Udrea şi al lui Dorin Cocoş, apare în topul celor mai mari despăgubiri, alături de alţi complici, pe poziţiile patru şi şapte cu încasări de peste 550 mil. lei. Valentin Vişoiu, om de afaceri, este pe poziţia a cincea cu încasări, alături de alte persoane, în valoare de 377 milioane de lei. Printre persoanele alături de care Vişoiu a împărţit despăgubirile se numără şi Pricop Radu Petru, azi anchetat sub control judiciar. El este ginerele fostului preşedinte al României Traian Băsescu.

Un raport prezentat în 2013 de fostul premier Ponta a arătat că 1.000 de dosare cesionate (achiziţionate de terţe persoane - n. red.) au încasat despăgubiri de 7 mld. lei, în timp ce 26.000 de dosare ale foştilor proprietari de drept au încasat în total 6,4 mld. lei.

Cesiunea de dosare de despăgubire adică tranzacţionarea lor nu este ilegală. Ilegalităţile au apărut în momentul în care dosarele de despăgubire treceau de la foştii proprietari în mâinile cesionarilor care apoi mituiau funcţionarii şi fostele conduceri ale ANRP pentru a primi o rezolvare rapidă şi pentru a li supraevalua dosarul. De exemplu, Simu este acuzat că a obţinut o despăgubire record de 128 de milioane de euro când valoarea reală ar fi fost la jumătate.

Ca să obţină mai rapid despăgubirea, Horia Simu ar fi depus un document medical din care reiesea că "tergiversarea soluţionării cererii sale îi creeaza o puternică stare de stres ce este de natură a-i afecta grav sănătatea", potrivit procurorilor.

Simu invoca drept caz medical o tensiune arterială mare, iar ANRP condusă atunci de Crinuţa Dumitrean a ţinut cont de starea lui şi în numai două luni a avizat dosarul de despăgubire.

Cazurile medicale, cazurile speciale şi rezolvarea dosarelor prin tragere la sorţi au fost prevederile legale care au permis apariţia abuzurilor. Dosarele trase la sorţi şi cele „speciale” din anii 2006 -2011 au continuat să fie despăgubite de ANRP şi în 2015.

Potrivit informaţiilor publicate de ANRP în decembrie 2014, din cele 8.500 de dosare date în lucru, un număr de 3.033 dosare sunt selectate în mod aleatoriu (prin tragere la sorţi) în perioada 2006-2008, alte 2.607 sunt dosare pentru care s-a aprobat tratarea cu prioritate în perioada 2006-2011 (cazuri speciale) şi alte 2.860 sunt dosare date în lucru în funcţie de numărul de înregistrare.

În cea mai recentă prezentare făcută de Florin Georgescu, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României, apare primul bilanţ complet al despăgubirilor plătite de statul român. BNR estimează la 5 mld. euro valoare despăgubirilor rămase de onorat, citând surse ANRP, AVAS şi Ministerul Finanţelor.