România a luat deja un miliard de euro

Potrivit datelor Ministerului Finanţelor sumele reprezintă avansuri la proiecte dezvoltate în acest exerciţiu financiar.

Potrivit regulilor UE, prefinanţările (banii daţi înainte de UE) reprezintă 3% din valoarea unui proiect. Pentru statele care în 2010 au avut un acord de finanţare cu FMI sau UE (cazul României), procentul prefinanţărilor este de 4%.

Din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare rurală au fost luaţi 244 mil. euro în cadrul exerciţiului financiar 2014 - 2020, iar din Fondul de Coeziune (care alimentează programele structurale) au fost luaţi 714 milioane de euro. Programul Operaţional Infrastructura Mare (care include programele Transporturi şi Mediu din exerciţiul financiar 2007 – 2013) a primit avansuri de 265 mil. euro, Programul Operaţional Regional 188 mil. euro, iar Programul Operaţional Capital Uman (actualul POSDRU) 152 mil. euro.

În exerciţiul financiar 2014 – 2020, România primeşte de la UE 22 mld. euro fonduri structurale (19 mld. euro în exerciţiul 2007 – 2013) şi peste 17 mld. euro fonduri agricole (14 mld. euro în exerciţiul financiar 2007 – 2013). Pe cei doi piloni ai Planului Agricol Comun sumele sunt împărţite în „plăţi directe“ şi pentru „dezvoltare rurală“. Pe plăţi directe către fermieri România va primi 10,3 mld. euro, faţă de 5,6 mld. euro în perioada 2007-2013, iar pentru dezvoltare rurală în jur de 7 mld. euro, faţă de 8,2 mld. euro între 2007 şi 2013.

În cadrul PAC există o „flexibilitate“, în sensul că 25% din suma totală poate fi transferată de la un pilon la celălalt – de la plăţi directe la dezvoltare rurală şi invers. În exerciţiul financiar curent, banii pot fi cheltuiţi în intervalul NĂ3 (trei ani după data convenită că un proiect va fi încheiat), faţă de NĂ2 în exerciţiul financiar 2007 – 2013.

Rata de cofinanţare naţională pentru fondurile structurale din exerciţiul financiar început în 2014 este 15% (85% bani europeni, 15% banii proprii) iar pe dezvoltare rurală este de 25% (75% banii UE, 25% bani proprii). În cazul în care un stat din UE are un acord de asistenţă financiară, fie cu FMI, fie cu UE, cofinanţarea naţională scade pe respectiva perioadă la 5% pentru fondurile structurale (5% cofinanţare naţională, 95% banii UE), iar pe dezvoltare rurală la 15% (15% cofinanţare naţională, 75% banii UE).