Fructele aderării la UE: România are un sold pozitiv în relaţia cu Uniunea Europeană de 20 mld. euro. Dar pierde 7 mld. euro pe infrastructură, punctul nevralgic al dezvoltării ţării
Cifrele brute arată că, de la aderarea la UE din 2007 şi până în prezent, România a primit fonduri europene de 31,7 miliarde de euro şi a contribuit la bugetul Uniunii cu aproape 11,7 miliarde de euro. Rezultă de aici un sold pozitiv de 19,7 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor, valabile la 31 octombrie 2015.
Prin urmare, aderarea îşi arată roadele, acum la finalul exerciţiului financiar 2007 – 2013. Cele aproape 20 de miliarde de euro cât reprezintă soldul pozitiv al relaţiei financiare România - UE între 2007 şi 2015 înseamnă aproape jumătate din toate veniturile bugetare obţinute de România anul trecut.
La un PIB de 151 de miliarde de euro, anul trecut, veniturile bugetului consolidat au fost de 47 de miliarde de euro.
Banii primiţi de România de la UE în anii de după aderarea din 2007 reprezintă în jur de 1,8% din PIB în fiecare din aceşti ani, adică în jur de 5-6% din veniturile anuale ale bugetului.
În cazul României, nu sumele primite de la UE sunt problema, ci structura lor.
Din cele 31,7 miliarde de euro primite de România de la UE, fondurile de garantare agricolă (plăţile directe către fermieri) înseamnă 7,38 miliarde de euro. Alte aproape 7 miliarde de euro înseamnă plăţi pentru dezvoltare rurală, iar 2,7 miliarde de euro sunt fondurile de „preaderare” (decise a fi acordate înainte de 2007).
Datele Finanţelor arată că România a luat fonduri structurale de la UE de 13 miliarde de euro. Acestea sunt însă toate sumele – şi avansurile şi rambursările. Datele Ministerului Fondurilor Europene care se concentrează doar pe fondurile structurale, arată o situaţie mai complicată decât o oferă cifrele consolidate de la Ministerul Finanţelor. Din cele peste 19 miliarde de euro, fonduri structurale alocate între 2007 şi 2013, României i-au fost rambursate doar 10,7 miliarde de euro (56% din întreaga sumă alocată).
Miniserul a făcut şi o estimare de absorbţie, în situaţia în care România ar transmite către UE cererile de rambursare pentru sumele care se mai află în procesare, la nivelul autorităţilor de management. În această situaţie, România ar absorbi 12,5 miliarde de euro, adică 65% din întreaga sumă alocată pe fonduri structurale. În această ultimă situaţie (cea mai bună posibilă) România ar pierde doar 6,6 miliarde de euro - având în vedere că la 31 decembrie se încheie exerciţiul financiar 2007 – 2013.
Abia privind de unde vor fi pierduţi banii se vede cât de complicată este situaţia. În cel mai bun caz imaginat de Ministerul Fondurilor Europene, programul de construcţie de drumuri şi autostrăzi (POS Transporturi) pierde 1,5 miliarde de euro din cele 4,3 miliarde de euro alocate POS Mediu (program prin care autorităţile instalau canalizare şi apă în judeţele ţării), 1,8 miliarde de euro, iar POR, programul regional care se adresează micilor comunităţi şi micilor afaceri, 1,2 miliarde de euro din cele patru miliarde de euro alocate iniţial.
Socotind că programul de instalare de canalizări are un cost mediu de 100 de milioane de euro pentru un judeţ, rezultă că POS Mediu a pierdut banii pentru instalarea completă de canalizări pentru 18 judeţe. Cele 1,5 miliarde de euro pierdute de POS Transporturi înseamnă chiar costul autostrăzii Comarnic - Braşov pentru care statul nu găseşte de ani de zile finanţare, iar cele 1,2 miliarde de euro pierdute de POR înseamnă subvenţia maximă a statului pentru 120.000 de SRL-D (micile firme debutante).