Halalai: Legea dării în plată ar putea pune presiune şi mai mare pe marjele din creditarea corporate

Legea dării în plată ar putea avea ca efect reorientarea de fonduri ale băn­cilor către zona creditării de companii şi autorităţi publice locale, unde marjele practicate sunt însă deja la un nivel foarte redus, până într-un punct procentual, a declarat preşedintele EximBank Traian Halalai.

„Deja pe partea de corporate există o competiţie acerbă pentru clienţii «sănătoşi» şi cu proiecte viabile. La auto­rităţi publice locale marjele au ajuns şi la 0,2-0,3 puncte procentuale (peste ROBOR - n. red.). (...) Pe compani dis­cutăm de 0,5-1 puncte procentuale“, a declarat pentru Mediafax şeful EximBank, instituţie de credit cu activităţi pe segmentul companiilor şi autorităţilor locale.

Promulgarea legii dării în plată în for­­­ma actuală ar putea împinge băncile co­­­merciale să realoce fonduri de la cre­di­tarea populaţiei către finanţarea com­pa­­­niilor şi autorităţilor publice locale, in­ten­­­sificând concurenţa pe un segment de­­ja aglomerat. „Competiţia este foarte ac­erbă. Dacă legea (dării în plată, -

n. red.) va fi promulgată în forma asta, s-ar putea să existe o schim­­­­bare a opticii băn­cilor co­mer­ciale dinspre re­­­tail spre cor­po­rate, cu o presiu­ne mai mare pe mar­­­­je. Lichidităţi sunt în piaţă“, a spus Hala­lai.

Proiectul de lege care-i permite unei per­soa­ne care s-a împru­mu­tat la bancă şi nu mai poate plăti datoria să treacă în proprietatea băncii imobilului ipotecat a fost adoptat la sfârşitul lunii noiem­brie de Ca­me­ra De­pu­­­taţilor, în calitate de for legis­lativ decizional. Urmă­toarea etapă este cea a pro­mulgării de către Preşedinţie.

Unele sectoare eco­no­mi­ce lega­te de cre­dita­rea ipo­te­­­c­ară ar pu­tea fi de ase­me­nea afec­­tate. „S-ar putea să fie sec­toare afec­tate, precum construc­ţiile şi ma­te­­rialele de construcţii. Exim­­Bank nu are expunere pe real-estate prin politica pe care a avut-o de la început şi nici pe piaţa construcţiilor, zo­na pe care am fost foarte reticenţi în ultimii ani din cauza impactului crizei.“

O concurenţă mai intensă pe credi­tarea corporate ar con­duce la dimi­nuarea marje­lor şi pentru EximBank, a spus preşedintele instituţiei de credit. „Suntem pregătiţi şi sunt convins că o să facem faţă cu succes. Desigur, cu dimi­nua­rea marjelor de profita­bi­litate, dar pentru Exim­bank profitul nu a fost niciodată prima ţintă. Avem un rol specific în economie - sprijinim me­diul de afaceri, dar (trebuie, n.r.) să găsim echilibrul între acest rol de a sprijini economia naţio­nală şi profitabilitate“, a spus Halalai.

EximBank, deţinută de stat, are că principale servicii finanţarea, garan­tarea şi asigurarea, obiectivul insti­tuţiei de credit fiind să susţină activitatea exportatorilor, a IMM-urilor şi companiilor cu proiecte în domenii prioritare pentru economie, în special a celor care contribuie la absorbţia de fonduri europene.

Anul trecut, EximBank a obţinut un profit de 46,6 milioane lei, în timp ce expunerea totală a urcat la 4,7 miliarde de lei, de la 4,5 miliarde de lei anul anterior. În primele nouă luni din acest an profitul net s-a situat la 55 de milioane de lei, în urcare cu 58% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior.

Legea dării în plată a fost trimisă spre promulgare la Preşedinţie, iar preşedintele Klaus Iohannis are termen de 20 de zile pentru a o promulga, pentru a o retrimite în Parlament sau pentru a o ataca la Curtea Constituţională.

Potrivit acestei legi, debitorul va ceda toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului, în situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri. Debitorul trebuie să transmită creditorului prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui notar public sau al unui avocat o notificare creditorului în care anunţă decizia de transmitere a dreptului de proprietate asupra bunului sau bunurilor ipotecate. Toate costurile notariale şi ale executorului judecătoresc sau avocatului, după caz, vor fi suportate de debitor. După comunicare deciziei de către debitor, creditorul nu mai poate urmări codebitori sau garanţii personali sau ipotecari pentru stingerea creditului.

Astfel, la momentul încheierii contractului pentru transferul de proprietate, respectiv la data pronunţării hotărârii judecătoreşti definitive, va fi stinsă orice datorie a debitorului faţă de creditor, acesta din urmă neputând solicita sume de bani suplimentare.

Bancherii şi asociaţiile acestora au criticat dur legea, spunând că periclitează piaţa creditului imobiliar prin restricţionarea drastică a accesului la finanţare, având efecte şi asupra dezvoltatorilor imobiliari şi sectorului contrucţiilor.