Investiţiile încep să oprească exodul în străinătate al tinerilor români. Peste jumătate dintre studenţii români vor primul loc de muncă „acasă“

Autori: Mihaela Pascari , Adelina Mihai 10.12.2015
 
Alexandru Popescu, student: „Creşte numărul de companii din România, creşte numărul de joburi, de aceea noi alegem să rămânem aproape de familie“. Un studiu al Continental remarcă atractivitatea crescută a României.


Noile investiţii, salariile mai bune, im­pli­carea angajatorilor în mediul aca­­demic, diversificarea pro­iec­te­lor şi creşterea comple­xi­tăţii ac­ti­vită­ţi­lor din România ale com­paniilor stră­ine au fost câteva dintre trans­for­mările din ulti­mii ani care îi determină pe tineri să opteze pentru un loc de muncă în România, cel pu­ţin la începutul ca­rierei. Un procent de 51% din­tre studenţii români au spus că ar prefera să îşi cau­te un loc de muncă în re­giunea în care locuiesc în prezent, în creştere faţă de procentul de 29% înre­gistrat în anul 2013, po­trivit unui sondaj de opi­nie realizat de con­cernul ger­man din industria automotive Conti­nental, com­panie care are 15.000 de salariaţi în România.

„Motivul pentru care tinerii nu vor să plece este că în România au venit foarte multe firme şi pen­tru că am devenit din ce în ce mai buni, în timp ce pro­iec­tele au devenit mai complexe. Iar această evo­luţie se vede şi în compania noastră, întrucât am tre­cut de la a face doar bucăţi de proiect la a dezvolta pro­iecte întregi. Avem colegi care sunt responsabili la nivel de concern, responsabili de bugete de mi­lioa­ne de euro şi de coordonarea altor colegi. Conţi­nutul jobului devine mai atrac­tiv, ceea ce îi face pe ei să îşi dorească să ră­mâ­nă în ţară. Noi, românii, sun­tem foarte legaţi de familie şi prieteni şi dacă putem să  facem carieră în România nu suntem neapărat interesaţi să plecăm“, a spus Anica Stoica, directoarea de personal a Conti­nental România.

Rezultatele studiului Continental arată că, în Ger­mania, ponderea studenţilor care vor primul job „acasă“ este de 57%, în timp ce în China pon­derea este mai scăzută, de 50%.

„Am observat o tendinţă de creştere a nu­mă­ru­lui de companii din România şi a numărului de joburi oferite, noi alegem să rămânem aici, fiind aproa­pe de familie. „Încă un factor care ne mo­ti­vează să rămânem este dorinţa de a avea o ţară mult mai bună“, spune Alexandru Popescu, stu­dent în cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza din Iaşi, prezent la un eveniment organizat de Continental la Sibiu.

Rezultatele sondajului, care a fost realizat pe un eşantion de peste 1.600 de studenţi şi tineri profesionişti din România, mai arată că, dacă ar fi să primească o ofertă de muncă de la o companie internaţională şi ar fi nevoiţi să se mute în străinătate, tinerii români ar dori să lucreze pentru companii din Germania, din SUA sau din Elveţia.

Investiţiile masive din zona serviciilor (în special din a celor de externalizare şi în IT), precum şi extinderea fabricilor din industria producătoare de componente auto au determinat o competiţie mai mare a companiilor în recrutarea tinerilor absolvenţi, astfel că un inginer din industrie câştigă cel puţin 1.800 de lei net pe lună la primul job, în timp ce un proaspăt absolvent de facultate cu profil IT porneşte de la un salariu net de cel puţin 2.300 – 2.500 de lei pe lună. În acelaşi timp, un student care vorbeşte o limbă străină se angajează într-o firmă de outsourcing cu un salariu de cel puţin 1.400 de lei pe lună, potrivit datelor din piaţă. Dacă ar opta să îşi caute un loc de muncă în străinătate după terminarea facultăţii, tinerii ar fi nevoiţi să accepte joburi necalificate, pentru că nu au experienţă, lucru pe care nu mai vor să îl facă. Spre comparaţie, salariul mediu net la nivelul întregii economii este de circa 2.600 de lei (580 de euro pe lună), fiind de cinci ori mai mic decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene. De aceea, în ultimii ani, România a pierdut peste 2,3 milioane de persoane din populaţia aptă de muncă, bine calificată, care a ales să muncească în străinătate pe salarii de câteva ori mai mari decât în România.

Chiar dacă evoluţia economiei a început să oprească din exodul tinerilor, acest lucru se întâmplă doar în 10 judeţe din România care concentrează 70% din cifra de afaceri totală a companiilor din România, de 260 de miliarde de euro. În aceste 10 judeţe, unele oraşe sunt cele care atrag cele mai multe investiţii, cum sunt, de exemplu, Cluj, Timişoara, Constanţa, Braşov, Sibiu, Ploieşti dar şi Mioveniul (Argeş).

„Tinerii văd într-o lumină pozitivă evoluţia României: circa jumătate prevăd o dezvoltare economică pozitivă pentru următorii 5 ani. Starea de aşteptare pozitivă îşi găseşte expresia şi în evaluarea competitivităţii personale pe plan internaţional pentru ocuparea unor locuri de muncă: 62 % din studenţii români îşi evaluează competitivitatea ca (foarte) bună – la cei germani sunt numai 53 %, iar la chinezi 68 %“, a mai spus Anica Stoica.

Un alt factor care îi încurajează pe tineri să rămână în ţară este reprezentat de implicarea activă a angajatorilor în viaţa academică, având în vedere că tot mai multe companii încheie parteneriate cu liceele sau cu universităţile şi chiar, în unele cazuri, ajută la crearea de şcoli profesionale. Un exemplu în acest sens este şi proiectul şcolii profesionale Kronstadt, în care este implicată şi compania Continental, care a lansat deja două generaţii de absolvenţi în câmpul muncii prin angajarea lor în companiile participante în proiect.

Semnalul dat de tinerii care vor să îşi construiască o carieră în România este optimist, în contextul în care investiţiile străine din România au fost de 2,5 miliarde de euro în 2014 (faţă de nivelul-record de 9 miliarde de euro înregistrat în 2008), iar PIB-ul României a crescut cu 2,8% anul trecut, într-un ritm prea încet pentru o economie emergentă şi insuficient pentru recuperarea decalajelor faţă de statele dezvoltate.