Exclusiv ZF: Primul studiu despre capitalul privat românesc în economie a apărut astăzi

Primul studiu asupra capita­lului privat românesc, care va fi publicat mâine sub formă de supliment al Ziarului Finan­ciar apărut cu sprijinul Patrona­tului Ser­viciilor Private din România, arată că firmele cu capital privat românesc sunt mai pro­fitabile decât cele străine, dar mai îndatorate, au „capitala“ la Constanţa, domină în agricultură, in­dus­tria alimentară şi construcţii şi au o valoare adău­gată mai mare decât firmele străine în indus­trie, construcţii şi servicii.

Studiul, bazat pe date detaliate de la Registrul Co­merţului, Institutul de Statistică şi Banca Naţio­na­lă, tratează prezenţa firmelor private ro­mâ­neşti versus cele străine în totalul sistemului de com­pa­nii din România din punctul de vedere al cifrei de afa­ceri, al profitului, al numărului de angajaţi, al pro­duc­ti­vi­tăţii muncii şi al datoriilor. Apoi este descrisă pon­de­rea ro­mânilor în 70 de sectoare de activitate, cu pon­de­rea aferentă a nu­mărului de angajaţi, şi sunt de­ta­liate diferenţele de productivitate pe industrii. Un capitol este alo­cat poziţiei capitalului privat ro­mâ­nesc în ex­por­turi, apoi este descrisă ponderea  pe ju­deţe a firmelor cu capital românesc şi diferenţa între valoarea adău­gată adusă de  români faţă de străini. Firmele cu capital privat românesc au avut o pondere  de circa 47% în totalul cifrei de afaceri de circa 1.088 mld. lei în 2014, cele străine - de 49%, restul de 4% fiind firme de stat.

Deşi au desfăşurat afaceri aproximativ egale, firmele private româneşti au declarat un rezultat net consolidat (profituri nete plus pierderi) de 14 miliarde de lei în 2014, faţă de 2 miliarde de lei pierderi declarate de firmele străine.

Între 2008 şi 2014, firmele private româneşti au înregistrat un rezultat net consolidat de 54 de miliarde de lei, faţă de 3 miliarde de lei rezultatul firmelor străine.

Criza a determinat firmele româneşti să taie drastic din personal: firmele private româneşti angajau în decembrie 2014 2,4 milioane de salariaţi, cu 700.000 mai puţini decât în 2008, pe când cele străine aveau  1,2 milioane de salariaţi în decembrie 2014, la fel ca în 2008.

Firmele private româneşti dispuneau de capitaluri proprii de 145 miliarde de lei (32 miliarde de euro) în decembrie 2014, iar cele străine de 172 miliarde de lei (39 miliarde de euro). Românii sunt mai îndatoraţi decât străânii –gradul de îndatorare calculat ca datorii totale/active era de 70% în 2014 pentru firmele private româneşti şi de 66% pentru firmele străine.

Cele mai mari cinci sectoare de activitate dominate  de întreprinzătorii români sunt agricultura  (afaceri de 31 mld. lei în 2014, 87% ponderea românilor), lucrările speciale de construcţii (15 mld. lei afaceri, 80% românii), construcţiile de clădiri (30 mld.lei afaceri, 80% românii), transporturi terestre (43 mld. lei afaceri, 67% românii) şi industria alimentară (39 mld. lei afaceri, 66% românii).

Românii mai au poziţii bune, de peste 55%, în comerţul cu ridicata şi amănuntul, care reprezintă circa 40% din totalul cifrei de afaceri din economie, în, publicitate, hoteluri şi restaurante. 

Străinii domină absolut toate cele 20 de industrii clasificate conform CAEN Rev.2, mai puţin industria alimentară: de la fabricarea de maşini, produse chimice sau metalurgie şi până la medicamente.

Astfel, firmele străine deţin 97% din prelucrarea ţiţeiului (21 mld. lei afaceri în 2014), 96% din fabricarea autovehiculelor de transport rutier (afaceri de 57 mld. lei în 2014) şi peste 80% din industria metalurgică (17 mld. lei afaceri în 2014) sau fabricarea echipamentelor electrice (14 mld. lei în 2014).

Surprinzător, în sectorul IT&C doar telecomul este dominat de firmele străine, cu o pondere de 80%.

În industria software, descrisă conform CAEN de clasele „Activităţi de servicii în tehnologia informaţiei“, „Activităţi de servicii informatice“ firmele private româneşti „se bat“ de la egal la egal cu firmele străine, cu ponderi de circa 50%-50%, atât la cifre de afaceri cât şi la productivitate.

Firmele străine deţin în medie 70% din totalul exporturilor de 52 mld. ueor în 2014, conform Băncii Naţionale. Cele mai bune poziţii la export sunt deţinute de firmele private româneşti în coment, sticlă şi ceramică (50%), alimente, băuturi şi tutun (38%), şi textile, confecţii, pielărie (34%).

În top 100 firme exportatoare în 2014, care contribuie cu 50% la exporturi, sunt doar patru firme cu capital privat românesc: Aramis (mobilă), Interagro SRL (îngrăşăminte), Interagro SA (cereale) şi Gersim Impex (importator/exportator telefoane mobile), restul fiind multinaţionale.

Suplimentul prezintă în detaliu top 50 firme exportatoare cu capital privat românesc, adică firmele care ar trebui sprijinite pentru a avea prezenţă mai mare la export a capitalului privat românesc.

Din punct de vedere al distribuţiei geografice, Constanţa, Bacău, Iaşi, Suceava şi Galaţi sunt cele mai puternice judeţe din punct de vedere al capitalului românesc. „Polul“ capitalului privat românesc poate fi considerat Constanţa, unde românii au derulat afaceri totale de 39 mld. lei în 2014.

În sfârşit, deşi domină industria, firmele străine au o pondere de doar 24% a valorii adăugat brute la costul factorilor în totalul cifrei de afaceri la industrie faţă de 30% firmele româneşti, ceea ce arată că în general investitorii străini nu sunt prezenţi local decât cu o parte a lanţului valoric. Rezultatul este consistent cu profitabilitatea mult mai redusă a firmelor străine faţă de firmele private româneşti.