Ce ne spun companiile-lider de pe opt pieţe-cheie despre structura economiei româneşti

Şapte dintre cele opt companii-lider din principalele sectoare economice au capital majoritar străin, ceea ce arată puterea excepţională pe care o au multinaţionalele în economia românească, arată cea mai recentă cercetare realizată de profesorul Cezar Mereuţă, cercetător asociat al Centrului de Macro­modelare Economică al Academiei Ro­mâne.

Interagro (agricultură), OMV Petrom (in­dustria extractivă), Automobile Dacia (in­dustria prelucrătoare), E.ON Energie România (producţia şi furnizarea de energie), Apa Nova Bucureşti (captarea, tra­tarea şi distribuţia apei), Strabag (construcţii), OMV Petrom Marketing (co­merţ) şi Orange România (servicii de piaţă - telecomunicaţii) sunt companiile-lider din principalele sectoare eco­nomice, iar numai una este cu capital românesc (Inter­agro, deţinută de antreprenorul român Ioan Niculae). „Cele şapte companii-lider cu capital majoritar străin din principalele sectoare economice ale României acoperă peste 97% din totalul cifrei de afaceri a celor opt lideri. (...) Puterea exercitată de companiile multinaţionale în toate punctele nodale ale economiei româneşti este excepţională”, a spus profesorul Mereuţă.

O analiză a topului celor mai mari cinci companii din fiecare dintre cele opt sectoare analizate de profesorul Mereuţă arată că, din totalul de 40 de companii, 25 sunt cu capital majoritar străin (şi acoperă peste 83% din cifra de afaceri cumulată a top­urilor), 7 companii sunt cu capital majoritar privat românesc (şi acoperă 5% din cifra de afaceri totală a celor 40 de com­panii). De asemenea, analiza mai arată că în industria prelucrătoare şi în sectorul comerţ, hoteluri şi restau­rante cele mai pu­ternice cinci companii după cifra de afaceri sunt cu ca­pital majoritar străin.

„În prezent, trăim nişte evenimente în premieră la nivel internaţional: demitizarea conceptului de etică a multinaţionalelor. Cazul Volkswagen şi decizia comisarului european al concurenţei, daneza Margrethe Vestager, de investigare a comporta­men­tului de piaţă pentru Google şi Gazprom reprezintă semnale puternice în acest sens. Şi la noi scandalul cu lemnul – cazul Schweighofer – şi cel cu Apa Nova ridică un şir de preocupări privind etica în afaceri a multinaţionalelor“, a mai spus Mereuţă.

Interesul pentru etica modului în care se fac afaceri nu este nouă, având în vedere că de câţiva ani marile şcoli de business au introdus module de etică în programele de educaţie pentru manageri, în încercarea de a „corecta“ eventualele tentaţii neetice ale şefilor din companii. Însă ultimele eveni­mente de pe plan internaţional, dar şi de pe plan local, reprezintă un semnal de alarmă pentru polticieni, care ar trebui să supra­ve­gheze cu o vigilenţă mai mare şi companiile mari cu capital privat străin din România.

Despre pericolul din spatele puterii economice a multinaţionalelor a vorbit şi profesorul american al Universităţii Prin­ce-ton, Robert Gilpin, iar mesajul său poate reprezenta un semnal importat şi  pentru decidenţii politici ai României, spune Me­reuţă.

„Neîndoielnic, companiile multinaţio­nale aduc beneficii imense consumatorilor şi economiilor din întreaga lume. Cu toate acestea, companiile multinaţionale repre­zintă concentraţii imense de putere eco­nomică şi asemenea tuturor instituţiilor sociale vaste şi puternice (inclusiv biro­craţiile guvernamentale şi chiar organizaţiile non-profit), companiile multinaţionale pot adopta atitudini corupte, arogante şi iresponsabile din punct de vedere social. Unde există putere, există şi folosirea abuzivă a ei. Concurenţa între firme contribuie la diminuarea comportamentelor nedorite, iar politicile naţionale antitrust pot restrânge o serie de activităţi îndoielnice. Deşi un regim internaţional s-ar putea dovedi benefic, nu există nicio soluţie facilă şi permanentă la problemele generate de concentrările de bogăţie şi putere în afacerile economice, sociale şi politice, astfel încât este necesară o vigilenţă constantă pentru prevenirea abuzurilor“, a spus Ro­bert Gilpin, profesor de afaceri inter­naţionale, în cartea „Economia mondială în secolul XXI. Provocarea capitalismului global“.