Primăria Capitalei spune NU modernizării Centrului. B-dul Unirii rămâne neschimbat

Consiliul General al Capitalei a respins ieri toate cele şase proiecte de reamenajare a zonei centrale, inclusiv cel care viza transformarea Bulevardului Unirii în zonă de promenadă, după modelul celebrului Champs Elysees din Paris, condamnând astfel în continuare la izolare unul din cele mai importante bulevarde ale Capitalei.

De asemenea, prin respingerea proiectului nu va mai fi construită nici parcarea subterană din Piaţa Constituţiei. În prezent cele mai multe spaţii comerciale de pe b-dul Unirii rămân închise, cele mai recente deschideri fiind două magazine Mega Image. Alături de acesta au mai fost respinse şi proiectele care vizau Piaţa Canatacuzino, Piaţa Lahovari, Parcul Izvor, Sala Palatului şi Piaţa de Flori. Prin reamenajarea zonei centrale se dezvolta o alternativă la Centrul Vechi, afectat de numeroasele închideri în urma legii care interzice activităţi comerciale în clădiri cu risc seismic mare, celebrele clădiri cu bulină roşie care stau să cadă.

Luni primarul general interimar, Răzvan Sava, a convocat pentru marţi şedinţa extraordinară a Consiliului General pe ordinea de zi fiind şapte proiecte de hotărâre, şase dintre ele vizând transformări importante în zona centrală a Capitalei, respectiv reamenajări de parcuri, desfiinţarea parcărilor supraterane şi construirea unor parcări subterane cu peste 3.100 de locuri, însă, în ultima şedinţă din acest an au fost respinse toate cele şase proiecte de reamenajare a zonei centrale.

Potrivit Mediafax, unii consilieri generali au spus, în cadrul şedinţei, că nu înţeleg de ce această grabă de votare a proiectelor între Crăciun şi Revelion, solicitând explicaţii arhitectului-şef a Capitalei, Gheorghe Pătraşcu. Acesta a precizat că nu este neapărat o urgenţă votarea acestor proiecte, însă având în vedere că ele vor fi finanţate printr-un program operaţional regional, care va apărea la sfârşitul lunii ianuarie, ar fi necesar votul pentru că regula programului european este "primul venit, primul servit". Pătraşcu le-a mai spus consilierilor că după aprobarea în CGMB, vor trebui aprobate de Consiliu şi studiile de fezabilitate, iar acest lucru trebuie să se întâmple înainte de depunerea cererilor de finanţare.

"Aici ar fi urgenţa", a explicat arhitectul-şef al Capitalei.

Cele şase proiecte de hotărâre care vizează transformarea centrului Bucureştiului includeau Plan Urbanistic Zonal (PUZ) Piaţa Constituţiei - Antim - B-dul Unirii, PUZ Piaţa Cantacuzino - Piaţa Lahovari, PUZ Parc Sfinţii Apostoli - Podul Calicilor, PUZ Parc Izvor - Pod Mihai Vodă, PUZ Spaţiu Public - Sala Palatului şi PUZ Rahova - Uranus - Piaţa de Flori.

Prin aceste proiecte se urmărea conturarea unei identităţi pentru zona centrală cu potenţial turistic şi cultural, îmbunătăţirea imaginii urbane a Bucureştiului, revigorarea şi decongestionarea reţelei de spaţii publice, eficientizarea sistemului de circulaţie, dar şi construirea mai multor parcări subterane care vor avea în total peste 3.100 de locuri.

PUZ Piaţa Constituţiei - Antim - B-dul Unirii viza crearea unei identităţi specifice unei zone centrale, sporirea atractivităţii pietonale a zonei Parlamentului atât pentru localnici, cât şi pentru turişti, intensificara utilizării zonelor pietonale în zona Parlamentului, ”eliberarea spaţiului public de prezenţa agresivă a autovehiculelor” atât de-a lungulBulevardului Unirii, în Piaţa Constituţiei, cât şi în zona Mănăstirii Antim.

Lucrările propuse pe Bulevardul Unirii, reamenajarea Pieţei Constituţiei şi a zonei Antim vizau realizarea unei promenade generoase, compusă din spaţii publice şi o alternare de spaţii verzi. De asemenea, proiectul prevedea apariţia unei pieţe la intersecţia traseului de biciclişti şi pietoni, la mijlocul bulevardului şi care va face legătura şi cu zonele adiacente.

Modernizarea circulaţiei urma să se facă în cinci etape, care includeau: realizarea parcajului subteran de la Piaţa Constituţiei pentru decongestionarea traficului şi eliminarea parcajelor supraterane din această zonă (aproximativ 1.000 de locuri), ridicarea la acelaşi nivel a părţii carosabile cu trotuarul şi tratarea unitară a pavimentului din Piaţa Constituţiei, zona Mănăstirii Antim şi a bulevardului Unirii, precum şi realizarea amenajărilor peisagistice şi urbanistice în zona de intervenţie (Piaţa Constituţiei, la nivel suprateran, se va amenaja un spaţiu pietonal), reducerea suprafeţei carosabile la două benzi pe sens şi eliminarea parcajelor laterale, precum şi diminuarea numărului de parcări din zona Antim. De asemenea, se dorea restructurarea circulaţiei auto şi pietonale de la nivelul bulevardului Unirii prin reducerea traficului la un fir pe sens şi concentrarea acestuia pe zona de nord faţă de axul central, extinderea pietonalului în partea de sud pentru realizarea unei zone deschise pietonale şi accesarea spaţiului din jurul fântânilor, realizarea pistelor de biciclete, dar şi amenajarea peisagistică şi urbanistică a spaţiilor publice din zona de intervenţie. În ultima etapă, se propunea implementarea etapizată a propunerilor pentru înterzicerea circulaţiei auto în zona acestui tronson de pe bulevardul Unirii, permis fiind doar accesul transportului public.