Politica în criza imigranţilor: pericolele pentru Europa pe care economiştii nu au reuşit să le vadă

Autor: Bogdan Cojocaru 30.12.2015

Politicienilor le place să se comporte ca şi cum legile economiei nu există. Europenii au aflat acest lucru pe pielea lor, dureros, în timpul crizelor venite din zona euro, când au suportat consecinţele unui sistem monetar creat fără protecţii faţă de problemele economice.

Pe de altă parte, economiştii şi investitorii au obiceiul de a ignora legile politicii. Comportamentul este la fel de greşit şi s-ar putea dovedi la fel de riscant pentru Europa în următorii ani, scrie pentru Financial Times Stephanie Flanders, analist la JPMorgan Asset Management.

Din fericire, nicio criză economică majoră nu pare să ameninţe Europa în 2016. Vor continua îngrijorările legate de Grecia şi poate şi de Spania, având în vedere incertitudinile create de alegerile recente. Însă, la prima vedere, este dificil de văzut ceva ce ar putea cauza şocuri de aploarea celor simţite în fiecare din ultimii cinci ani.  

De asemenea, sunt puţine evenimente în calendarul politic care ar putea perturba pieţele şi economia, o excepţie fiind posibilul referendum privind ieşirea Marii britanii din Uniunea Èuropeană. Abia pentru 2017 sunt programate evenimente cu potenţial perturbator, printre acestea figurând alegeri generale şi prezidenţiale în Germania şi Franţa.  

În acest mediu mulţi jucători de pe pieţe sunt relaxaţi în ceea ce priveşte Europa. Unii ar spune chiar că cercul vicios în care se învârt politica şi economia Europei şi care de atâtea ori a infectat pieţele în timpul crizelor financiare a fost în sfârşit rupt. Speranţa moare ultima.

Creşterea economică nu este nici pe departe îndeajuns de puternică în zona euro şi este puţin probabil să prindă viteză în 2016. Însă cum consumul şi încrederea  consumatorilor se întăresc, iar numărul şomerilor continuă să scadă, revenirea are acum energie proprie.

Atacurile teroriste din noiembrie din Paris au lovit, probabil, economiile Franţei şi Belgiei, dar nu sunt mulţi economişti care îşi reduc prognozele de creştere pentru 2016 din cauza unor posibile noi atacuri teroriste, sau a crizei imigranţilor.

De fapt, mulţi economişti spun că efectul net al valului de imigranţi va fi unul pozitiv, atât pe termen scurt cât şi lung. Cheltuielile adiţionale asociate cu criza, în special în Germania, vor însemna stimul în plus în vremuri în care Europa nu mai este aşa strictă în privinţa bugetelor cum a fost după criza datoriilor.

Privind prin prisma economiei, valul masiv de oameni veniţi din Siria şi din alte părţi ale lumii, mulţi dintre ei cu pregătire profesională, s-ar putea să dea un impuls de durată potenţialului economic al Germaniei, a cărei populaţie înbătrâneşte şi a cârei forţă de muncă se micşorează.

Este probabil ca nici furtunile politice care ameninţă Europa să nu reuşească să frâneze revenirea, însă experienţa sugerează că există motive de îngrijorare pe termen mai lung.

O lecţie este aceea că ceva ce pare clar pozitiv pentru economie se poate transforma rapid în ceva negativ dacă politica o ia în direcţia opusă. Pare ceva cât se poate de clar, însă nu a fost la fel de evident în Marea Britanie în anii 1990 şi începutul anilor 2000, când imigraţia din interiorul şi din afara UE a crescut rapid.

Pentru economişti şi companii beneficiile intrării de forţa  de muncă erau clare, însă consecinţele politice şi sociale au contribuit la derapajul Marii Britanii spre ieşirea din UE. Pentru cea mai mare parte a pieţelor şi a comunităţii de business, acesta ar fi un deznodământ negativ.

O dinamică similară se dezvoltă mult mai rapid în Germania unde, din vară, popularitatea cancelarului Angela Merkel este afectată de masajul de încurajare trimis de ea sutelor de mii de imigranţi care au luat cu asalt graniţele Europei.  

De aceea, pe lângă consecinţele pozitive legate de bugete şi de consum pe care le va avea valul de imigranţi, investitorii va trebui să ia în calcul acum un rezultat negativ: acela că cel mai eficient politician din Europa nu va fi reales.

Crizele zonei euro i-au învăţat pe europeni că uniunea monetară va rezista doar cât va rezista veriga cea mai slabă. Europa învaţă acum o lecţie similară în ceea ce priveşte graniţa sa unică. Dacă oamenii simt că integrarea le ameninţă siguranţa economică sau personală, va fi mai greu de atins nivelul mai mare de cooperare de care este nevoie pentru o creştere economică mai rapidă şi o siguranţa mai mare.

Perspectiva economică pe termen scurt pare calmă, însă istoria arată că dacă astfel de crize sunt prost gestionate vor veni pericole mari pentru economie.