Războiul preţurilor capătă noi dimensiuni. Arabia Saudită şi-a mutat conflictul cu Iranul în Europa, pe piaţa petrolului

Arabia Saudită, cel mai mare exportator de petrol din lume, şi-a redus semnificativ pre­ţurile pentru Europa, manevră considerată de experţi ca atac preventiv la adresa Iranului, ţară pe cale să devină un rival geopolitic şi economic de talie grea.

Petrolul mai ieftin înseamnă energie şi combustibil mai ieftine şi putere de cumpărare mai mare mai ales pentru populaţie. Însă energia mai ieftină înseamnă şi inflaţie mai slabă. Cum Europa nu s-a desprins de pe orbita deflaţiei, spaima pe termen lung a companiilor, pentru că le reduce profitul, şi a băncilor centrale, obsedate de controlul preţurilor, cotaţiile şi mai mici ale petrolului, vor da şi mai multe bătăi de cap Băncii Centrale Europene. Instituţia luptă în prezent cu deflaţia printr-unul dintre cele mai ambiţioase programe de achiziţii de active.

Iranul era până în 2012 al treilea exportator la nivel mondial. După ce în acel an marile puteri i-au blocat accesul la unele pieţe internaţionale pentru a-l forţa să renunţe la programul său nuclear, livrările i s-au înjumătăţit. Dar nu şi producţia.

Embargoul ar putea fi ridicat chiar luna viitoare, iar Teheranul are deja pre­gătită uriaşa flotă de tancuri pe­tro­liere pentru a lua cu asalt piaţa eu­ropeană. De altfel, Iranul are cea mai mare flotă de petroliere din lume, iar analiştii cred că în aceste vapoare este ascuns petrolul iranian nevândut pe pieţe din cauza embargoului. Sanc­ţiunile i-au limitat exporturile la China, India, Japonia, Coreea de Sud, Taiwan şi Turcia. Presa şi observatorii au ra­portat că Teheranul ocoleşte sancţiunile livrând petrol în Siria, pentru regimul preşedintelui Bashar al-Assad.

Uniunea Europeană era a doua piaţă ca mărime pentru petrolul iranian în 2011. Cumpărători importanţi erau şi Turcia, Africa de Sud şi Emiratele Arabe Unite.

Înainte de 2012, petrolul iranian reprezenta 13% respectiv 16% din importurile de ţiţei ale Italiei şi Spaniei, notează The Wall Street Journal.

În 2013, cei mai mari importatori au fost China, India, Japonia, Coreea de Sud, Turcia, Emiratele Arabe Unite şi Siria, potrivit datelor Agenţiei pentru Informaţii în domeniul Energiei.

Intrarea petrolului iranian pe piaţa europeană vine în contextul în care piaţa internaţională este saturată, iar între Arabia Saudită, liderul OPEC, SUA  şi Rusia se duce un război al preţurilor.

De asemenea, Arabia Saudită reduce preţurile europene în plin conflict politic, cu substrat sectar (eternul conflict dintre şiiţi şi suniţi) cu Iranul. Riyadh şi mai multe capitale musumlane sunite au întrerupt sau redus legăturile diplomatice cu Te­heranul după ce ambasada saudită din capitala iraniană a fost incendiată în urmă cu câteva zile ca urmare a execuţiei în Arabia Saudită a clericului şiit Nemer al-Nemer.

Arabia Saudită a majorat dis­counturile oferite clienţilor din nord-vestul Europei cu 0,60 de dolari barilul şi pe cele pentru cumpărători din Europa de Sud cu 0,20 dolari pe baril. Discounturile sunt oferite în raport cu cotaţiile  petrolului Brent, aflate la minimele ultimilor 11 ani. Brentul a scăzut ieri sub 35 de dolari pentru prima dată din iulie 2004.

Spre deosebire de Europa, Arabia Saudită a majorat preţurile cu 0,60 de dolari pe baril în Asia şi le-a menţinut pe cele din SUA. Preţurile petrolului Ural, vândut de Rusia, au crescut în ultimul timp.

Agenţia iraniană de presă Afkar Khabar a evidenţiat îngrijorări că eforturile saudiţilor de a pune beţe în roate iranienilor nu se vor limita la preţuri. Spre exemplu, Djibouti, un mic stat din Cornul Africii, ar putea răspunde îndemnurilor sau presiunilor Arabiei Saudite şi să majoreze taxele de tranzit prin strâmtoarea Bab-el-Mandeb pentru tancurile petroliere iraniene. Acestea trebuie să treacă pe acolo pentru a aduce petrol în Europa de Sud prin canalul Suez şi Marea Mediterană. Presa iraniană scrie că Djibouti şi-a întrerupt deja relaţiile dimplomatice cu Iranul.