Cea mai mare problemă a României nu are soluţii. Dezastrul plecărilor în străinătate continuă. Încă 1 mld. euro a dispărut din economie în ultimul an

Ziarul Financiar 10.01.2016

Aproape 185.000 de români au plecat în străinătate în 2014 (cele mai recente date disponibile), iar Marea Britanie a trecut pe locul doi în topul destinaţiilor de emigrare, după Italia.



Dezastrul plecărilor la muncă ale românilor în străinătate con­ti­nuă, însă problema migraţiei ca­pă­tă noi dimensiuni, având în ve­dere că majoritatea celor care plea­că au studii medii sau superioare şi, cel mai probabil, renunţă la locul de muncă pe care îl aveau în România.

În primele valuri de mi­gra­ţie populaţia care emigra provenea, în mare par­te, din rândul şomerilor sau al oamenilor ră­maşi fără loc de muncă de mult timp ca urmare a dezin­dustrializării, care nu aveau calificări înal­te şi care şi-au pierdut slujbele după închi­derile de fabrici, mai ales din regiunea Moldo­vei. Situaţia s-a schimbat, iar impactul pen­tru economia României este semnificativ.

„Dacă până acum migranţii  cu studii medii re­pre­zentau cea mai importantă pondere a mi­gran­ţilor români, care se duceau cu precădere în Spa­nia şi în Italia, în ultimul timp  s-a remarcat o creş­tere puternică a segmentului de migranţi cu stu­dii şi competenţe superioare, care optează că­tre ţările nordice sau către destinaţii precum Ger­mania, Marea Britanie şi chiar Elveţia. Acolo a crescut migraţia persoa­ne­lor înalt calificate, cu stu­dii superioare, bine informate, extrem de pro­babil să fi avut un job în România înaintea emi­gră­rii“, a explicat prof. univ. dr. Monica Roman din cadrul Departa­men­tului de Statistică şi Econometrie al ASE Bucureşti.

Presupunând că majoritatea românilor care au emigrat în ultimul an aveau un loc de muncă în România, un calcul simplu arată că, la un salariu mediu de 570 de euro brut pe lună şi un efectiv total de 184.603 de români care au emigrat în 2014 (acestea fiind cele mai recente date disponibile, publicate în decembrie 2015), România a pierdut, într-un sigur an, venituri de peste un miliard de euro din „pierderile“ aferente salariilor celor care au emigrat.

Unul dintre emigranţii români care au decis să plece în ultimul an la muncă în Marea Britanie este Răzvan P., 28 de ani, absolvent al Facultăţii de Relaţii Economice Internaţionale din cadrul Universităţii Dimitrie Cantemir din Capitală. În Bu­cureşti, el era manager într-o companie multinaţională din domeniul cercetării de piaţă, dar a ales să plece în Londra, unde în prezent ocupă o poziţie de supervisor, tot în domeniul cercetării de piaţă.

„Am decis să vin în Marea Britanie pentru că aici sunt mai multe oportunităţi de carieră, se fac lucruri mai interesante, există mai mult respect pentru angajat, sunt mai mulţi bani, iar viaţa este mai interesantă. În România, faci, în principiu, ce îţi spun cei de aici. În plus, aici există o piaţă incomparabil de mare a joburilor disponibile şi sunt mult mai multe companii care fac angajări. Nu o să rămân aici, dar nici nu aş putea să zic când mă întorc în România“, a spus Răzvan P.

Cele mai recente date disponibile arată că, în prezent, 2,35 milioane de români locuiesc şi lucrează în străinătate. De departe cel mai mare val migraţionist a fost înregistrat în 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, an care a marcat dispariţia a peste 544.000 de români din populaţia ţării. Şi în următorii ani s-a menţinut trendul, astfel că în 2008 au plecat peste 300.000 de români, în timp ce în 2009 s-au înregistrat aproape 250.000 de plecări. În următorii patru ani, numărul emigranţilor a scăzut semnificativ, însă în 2014 a crescut din nou, ajungând la 184.603 persoane, în creştere cu 14% faţă de anul anterior. O explicaţie a creşterii numărului de emigranţi din ultimul an o reprezintă şi liberalizarea pieţei muncii în state precum Austria, Germania, Olanda sau Marea Britanie.

Surpriza anului 2014 a venit în ceea ce priveşte destinaţiile emigranţilor români, având în vedere că Marea Britanie a trecut pe locul doi, după Italia, luând astfel locul „tradiţional“ al Spaniei.

Astfel, în 2014, în topul destinaţiilor  au fost Italia (unde au plecat 55.000 de români, adică 30% din totalul emigranţilor din acel an), Marea Britanie (32.500), Spania (29.600), Germania (23.700), Belgia (8.400), Austria (8.000), Danemarca (3.500), Franţa (2.800) şi Suedia (1.800). Aceste date au fost publicate în Anuarul Demografic al României apărut în decembrie 2015, anuar realizat de Institutul Naţional de Statistică.

Profesorul universitar Monica Roman spune că a remarcat preferinţa emigranţilor români pentru Marea Britanie în datele Oficiului Naţional de Statistică din Marea Britanie.

„Estimările ONS (Office for National Statistics) arată că, în perioada iunie 2014 -  iunie 2015 numărul de emigranţi români şi bulgari care au ajuns în Marea Britanie a crescut de la 24.000 la 42.000 de persoane. 84% dintre respondenţii români şi bulgari au spus că au venit în Marea Britanie pentru a munci, restul invocând alte cauze, precum studiile sau reîntregirea familiei. Dintre aceştia, 60% au spus că au un loc de muncă prestabilit, ceea ce reprezintă un semnal puternic, care arată că românii care ajung acolo sunt dornici  să lucreze legal şi să se integreze pe piaţa muncii. O contribuţie importantă pentru creşterea numărului de imigranţi români şi bulgari în Marea Britanie a avut-o şi liberalizarea pieţei muncii de la 1 ianuarie 2014“, a mai spus Monica Roman.

 

Monica Roman, profesor universitar doctor la Departamentul de Statistică şi Econometrie al Academiei de Studii Economice din Bucureşti, este cercetător pe zona de migraţie. De asemenea, ea este cercetător asociat la Institute for the Study of Labour în Bonn (Germania) şi la Central European Labour Studies Institute în Bratislava (Slovacia).

În opinia profesorului Monica Roman, cifrele privind migraţia în Marea Britanie nu sunt îngrijorătoare ca magnitudine, fiind departe de nivelul celor care au plecat în valuri către Spania şi Italia în anii anteriori şi este puţin probabil să mai ajungem la valori migraţioniste de asemenea dimensiune.

„Decalajele de salarii rămân foarte puternice între România şi statele europene în care emigrează românii şi vin din decalajele economice. Dacă în cazul muncitorilor români emigraţia a venit, probabil, şi din cauza lipsei locurilor de muncă, în cazul emigranţilor români cu studii superioare motivele plecării pot fi mai complexe, cum ar fi lipsa de perspective în plan profesional în România. O revenire în ţară a migranţilor români este un fenomen realist dacă există schimbări radicale la nivel social, politic şi economic“, a mai spus Monica Roman.

În topul statelor care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi în care au plecat cei mai mulţi români în 2014 se află Norvegia (aproape 2.300 de emigranţi români în 2014), Elveţia (1.800), Canada (aproape 700) şi Statele Unite ale Americii (aproape 540). O statistică privind structura pe vârste a emigranţilor din 2014 arată că 57% dintre românii care au plecat au vârste cuprinse între 25 şi 54 de ani, ceea ce înseamnă că majoritatea au ales să plece în străinătate în perioada activă, în care îşi dezvoltă cel mai mult viaţa profesională. De remarcat este şi faptul că 13% dintre emigranţii din 2014 au sub 15 ani, ceea ce indică faptul că, cel mai probabil, românii care au emigrat în anii trecuţi au decis să mai rămână în ţările respective şi îşi permit să-şi reîntregească familiile în ţara în care au emigrat.