Drama României. Cele mai îngrijorătoare statistici: Numărul de copii români născuţi în străinătate s-a dublat. Rata natalităţii este mai mare peste hotare

Autor: Adelina Mihai 11.01.2016

- În 2008, femeile românce din străinătate au născut aproape 14.800 de copii, iar în 2013 numărul s-a apropiat de 30.000. 

- Rata natalităţii românilor este cu o treime mai mare în străinătate decât în ţară, pentru că cei care au plecat sunt aflaţi la vârsta întemeierii unei familii.

- Unu din şapte români care au părăsit ţara în ultimii ani are vârsta de sub 15 ani, semn că românii din străinătate îşi reîntregesc familiile acolo



Rata natalităţii în rândul mamelor românce din străinătate a fost de 12,5 copii la mia de locuitori în 2013 (acestea fiind cele mai recente date disponibile), în timp ce în ţară a fost de 9,3 copii la mie în acelaşi an, arată datele centralizate de ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Astfel, numărul de copii români născuţi de mamele de cetăţenie română în străinătate a ajuns la 29.550 în 2013, ultimul an pentru care există date centralizate, iar raportat la un „stoc“ total de 2,35 milioane de emigranţi români rezultă o rată a natalităţii de 12,5 copii la mia de locuitori. De remarcat este faptul că numărul copiilor născuţi în străinătate în 2013 a fost dublu faţă de cel înregistrat în 2008, al doilea an cu o migraţie externă semnificativă, ceea ce înseamnă că tot mai mulţi emigranţi români îşi întemeiază familiile peste graniţe, în locul în care au posibilitatea de a lucra pe salarii de 3 - 4 ori mai mari decât în ţară.

Spre compa­ra­ţie, în ţară, rata de natalitate a fost de 9,3 copii născuţi la mia de locuitori în 2013 şi a scăzut la 8,3 copii la mie în 2014. Institutul Na­ţional de Statistică nu a putut furniza date privind numărul naşterilor ale mamelor românce din străinătate pentru 2014, datele fiind în curs de procesare.

„Faptul că rata de natalitate este mai mare în străinătate decât în România este explicabil pentru că vârsta medie a emigranţilor români este mai mică decât cea a populaţiei rezidente. Structura pe vârste a emigranţilor arată că majoritatea celor care au plecat au vârste cuprinse între 15 şi 45 – 48 de ani“, a spus profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.

În 2013, vârsta medie a populaţiei stabile din România a fost de 40,9 ani, potrivit datelor Statisticii.

Migraţia externă, scăderea ratei fertilităţii şi rata alarmantă a mortalităţii infantile din România faţă de alte state europene sunt o parte dintre factorii care contribuie la scăderea populaţiei. Scăderea demografică este accentuată şi de fenomenul reîntregirii familiilor emigran­ţilor români din străinătate care au început să-şi ia în ţările în care lucrează şi copiii care iniţial au rămas în ţară. Aşa s-a ajuns în situaţia în care unu din şapte români care au decis să părăsească ţara în ultimii ani avea vârsta de sub 15 ani. „Deciziile emigranţilor români depind foarte mult de contextul economic din principalele ţări de destinaţie ale acestora. Dacă economia merge bine, numărul românilor care aduc pe lume copii în alte ţări va creşte, la fel cum va creşte şi numărul celor care îşi vor lua copiii din România cu ei. Însă dacă se deteriorează situaţia economică din aceste state, situaţia se schimbă“, a explicat profesorul Vasile Gheţău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române. Potrivit unor estimări ale profesorului Gheţău, în ritmul actual de scădere a populaţiei, România va rămâne cu o populaţie de 14,5 milioane de persoane până în 2050, după ce anul trecut a rămas cu sub 20 de milioane de locuitori.

Iar intenţiile de revenire în România nu sunt deocamdată în planul multora dintre cei care au plecat.

Răzvan P., 38 de ani, absolvent de medicină, a plecat să lucreze ca medic în Germania în 2009, iar ulterior a mers şi soţia lui acolo. Acum, ei au doi copii cu vârste de 2, respectiv 5 ani, vin în ţară de două ori pe an şi nu au niciun plan privind reîntoarcerea în România. „Am plecat de la un salariu de 3.000 de lei net pe lună (660 de euro – n.red.) ca reprezentant de vânzări la o companie farmaceutică şi am ajuns să câştig până la 5.000 de euro net pe lună. Nici nu poate fi vorba să ne mai întoarcem în ţară. Ambii copii s-au născut în Germania, merg la grădiniţă germană, iar în oraşul în care locuim (care are 100.000 de locuitori – n.red.) sunt foarte multe familii de români. Chiar la grădiniţă, fiica mea are o colegă româncă“, a spus Răzvan P.

Peste 2,35 milioane de români locuiesc şi lucrează în străinătate. De departe cel mai mare val migraţionist a fost înregistrat în 2007, odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, an care a marcat dispariţia a peste 544.000 de români din populaţia ţării. Şi în următorii ani s-a menţinut trendul, astfel că în 2008 au plecat peste 300.000 de români, în timp ce în 2009 s-au înregistrat aproape 250.000 de plecări. În 2014 numărul emigranţilor români a fost de aproape 184.603 persoane. Problema principală a fenomentului migra­ţionist în prezent este că pleacă specialiştii cu studii medii şi superioare, care renunţă, cel mai probabil, la locul de muncă pe care îl aveau în România.

„Există două posibilităţi de a acoperi golul lăsat de migraţia externă: dezvoltarea economică a ţării, completată  de politici demografice de încurajare  a natalităţii şi de revenire în ţară a emigranţilor români şi «importul» de populaţie din afara ţării, din Republica Moldova (principala sursă a imi­graţiei în România sau chiar din alte state din afara Uniunii Europene)“, a explicat prof. univ. dr. Monica Roman din cadrul Departamentului de Statistică şi Econometrie al Academiei de Studii Economice din Bucureşti.