Adrian Vasilescu, BNR: De banii gheaţă ne despărţim greu

Întrebat, cândva, când se vor răspândi la noi cardurile, care să absoarbă supranumerarul în circulaţie, academicianul Costin Kiriţescu – căruia în timpul vieţii i se spunea „Profesorul de monedă“ – a răspuns, cu binecunoscutul său umor, că atunci când bucata de plastic va putea fi lipită pe fruntea lăutarului. Dacă, acum, am fi tentaţi să gândim că timpul i-a infirmat previziunea, fără îndoială că ne-am înşela. Pentru că, în anii din urmă, deşi cardurile au cunoscut la noi o răspândire explozivă, supranumerarul în circulaţie – banii gheaţă, deci, ţinuţi „la ciorap“ în gospodăriile populaţiei sau în casieriile firmelor – nu au fost absorbiţi în măsura aşteptată. Şi necesară. Un motiv fiind şi acela că trei categorii ale populaţiei, pensionarii, lucrătorii care primesc salariul minim şi lucrătorii cu câştiguri în jur de salariul mediu, cei mai mulţi dintre ei, îşi retrag banii de pe card a doua zi după ce le sunt depuşi. Un alt motiv, la fel de puternic, fiind evaziunea fiscală. Ar mai merita să fie adăugată, aici, şi obişnuinţa istorică a românilor de a lucra cu numerar.

E cert, de banii gheaţă nu ne despărţim uşor. În acelaşi timp, se cuvine ca această realitate – creşterea numerarului în circulaţie – să fie interpretată corect şi, totodată, măsurată riguros. Iată însă că, în mass-media de specialitate, există tendinţa dacă nu chiar tentaţia de a deforma lucrurile. Prea uşor se ajunge la formulări cum sunt „record absolut de creştere a numerarului la sfârşitul lui 2015“ sau „maxim istoric al creşterii numerarului“. Efectul fiind nociv pentru populaţie şi pentru firme, care ar putea vedea în aceste informaţii un îndemn să strângă şi mai mult numerar; dar şi pentru investitorii străini, pentru care astfel de informaţii ar putea fi descurajante.

De ce susţin că invocatele „recorduri“ nu sunt adevărate? Să judecăm. Datele de ansamblu, privind mişcarea numerarului în 2015, încă nu au fost finalizate. Avem însă rezultatele pe 11 luni din anul trecut. Ei bine, creşterea numerarului între 1 ianuarie şi 30 noiembrie 2015, până la nivelul de 45,5 miliarde lei, nu exprimă nici „record absolut“ şi nici „maxim istoric“. În 2015, timp de 11 luni, creşterea înregistrată de numerarul în circulaţie a fost de 17,3%. Într-adevăr, o creştere semnificativă atât în raport cu masa monetară în sens restrâns, ponderea banilor gheaţă fiind de 33,41%, cât şi în relaţie cu creşterea PIB-ului, care în 2015 va fi probabil de 3,6%.

Dacă am limita raportarea acestei creşteri din 2015, de 17,3%, la mişcările din anii crizei, începând din 2009, am putea vorbi într-adevăr de un record. Pentru că anul 2009 a debutat cu o scădere a numerarului în circulaţie, singura din cei 26 de ani de după decembrie ‘89, statisticile consemnând un minus de 5,8%. Din 2010 însă, când contracţia economică s-a restrâns semnificativ, după care România a ieşit din recesiune în 2011, numerarul în circulaţie a început să adune procente în plus. Şi a tot adunat, până la 13,2% pe 11 luni din 2014 şi 17,3% pe 11 luni din 2015.

Pentru a înţelege mai bine evoluţia numerarului din 2009 până în prezent ne pot fi de ajutor recordurile cu adevărat istorice din două etape anterioare: cea a marilor inflaţii din anii 1991-1999; şi cea a boomului economic din 2004-2008 asociat cu creşterea apetitului băncilor pentru creditarea populaţiei şi a firmelor. Atrage atenţia, cu deosebire, faptul că 1993, anul cu cea mai mare inflaţie din România, de 300%, a cunoscut şi o creştere record a numerarului de 154,89%. În cea de-a doua etapă invocată, 2004-2008, avalanşa de credite, sporurile salariale, banii trimişi acasă de concetăţenii noştri plecaţi în lume au făcut să se adune din nou numerar în gospodăriile populaţiei şi în casieriile firmelor. În 2005 şi în 2007, creşterile numerarului au fost de 43,47% şi respectiv de 41,3%.

Aşadar, în cei 26 de ani de istorie nouă, creşterea numerarului a trecut prin trei etape, prima vijelioasă, a doua ceva mai puţin vijelioasă şi a treia, cea actuală, pe care o putem defini chiar temperată. Cu un vârf de creştere în 2015, de 17,3%, acesta fiind unul dintre semnele care marchează ieşirea ţării noastre din criză.