Cenaclul Generaţiei 80/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica 22.01.2016

Daniel Puia-Dumitrescu – O istorie a Cenaclului de Luni

Editura Cartea românească

Între 1977 şi 1983 în Bucureşti şi-a desfăşurat activitatea, sub coordonarea lui Nicolae Manolescu, Cenaclul de Luni, locul unde s-a format şi s-a cristalizat grupul de poeţi ce va constitui nucleul Generatiei ’80 în literatura română – Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Ion Stratan, Traian T. Coşovei, Bogdan Ghiu, Alexandru Muşina, Mariana Marin, Magda Cârneci, Ion Bogdan Lefter şi multi alţii. O istorie a Cenaclului de Luni este povestea acestui club literar văzută atât din perspectiva protagoniştilor, cât şi din cea a cercetărilor recente în Arhivele Securităţii şi în presa vremii. 

„Fiind prima istorie a cenaclului, întreprinderea lui Daniel Puia-Dumitrescu este pe deplin originală. Ar fi fost foarte greu ca altcineva pus în locul autorului să fi reuşit un excurs analitic de o asemenea calitate. Şi asta pentru că în realizarea studiului său au fost necesare o tenacitate şi o ambiţie neprevăzute iniţial. Daniel Puia-Dumitrescu a făcut numeroase drumuri la Bucureşti, a realizat interviuri cu mare parte dintre supravieţuitorii Cenaclului, a utilizat arhivele CNSAS sau a citit la Biblioteca Academiei publicaţiile anilor ’80. Mai mult, acesta s-a poziţionat cât mai obiectiv faţă de temă, reuşind un demers de certă valoare. Această lucrare va fi un reper de neocolit în problematica referitoare la Cenaclul de Luni.” (Andrei Bodiu)

„Doritor să recompună istoria grupării şi constatând că nu sunt deloc uşor de găsit date exacte, tânărul autor s-a îndreptat spre alte categorii de posibile surse de informaţii: «lunediştii» înşişi, pe care i-a intervievat, şi arhiva fostei Securităţi, poliţia politică a regimului comunist, căreia nu i-a putut scăpa orientarea subversivă a cenaclului. De peste tot, Daniel Puia-Dumitrescu a cules puzderie de detalii, multe foarte preţioase, le-a asamblat şi a reconstituit o poveste pasionantă. A reuşit să recupereze astfel şi să stocheze un fond excepţional de informaţii, o veritabilă «bază de date» despre Cenaclul de Luni. Dacă importanţa acestuia va fi validată şi în viitor, valoarea cărţii de faţă va creşte implicit, căci evenimentele studiate vor rămâne tot mai departe în urmă, iar martorii – inevitabil – vor dispărea. Mărturiile lor sunt acum conservate şi prelucrate cu minuţie de către un istoric literar – şi poet, în paralel – foarte promiţător.” (Ion Bogdan Lefter)

 „O istorie a Cenaclului de Luni a avut pentru mine nu numai implicaţii intelectuale, ci şi sentimentale. Realizarea unor interviuri cu majoritatea membrilor importanţi ai acestui cuib şi club al poeţilor Generaţiei ’80 a constituit centrul şi punctul culminant ale aventurii. Mă gândesc la discuţiile purtate până târziu în noapte, încheiate ritualic cu primirea unei lanterne în dar, spre luminarea căii din scara de bloc pe atunci fără bec, din partea lui Traian T. Coşovei; la episoade memorabile împreună cu maestrul Muşina, dar şi cu Ion Bogdan Lefter ori Radu Călin Cristea; la momentele de cumpănă şi dezamăgire legate de refuzul unor membri de a oferi interviuri, dar şi la bucuria aducerii aminte pe la terase cu Magda Cârneci sau Bogdan Ghiu ori în balconul apartamentului lui Doru Mareş.” (Daniel Puia-Dumitrescu)

Daniel Puia Dumitrescu a studiat teologia în Sibiu şi a urmat cursurile masteratului de teologie şi studii pastorale al Universităţii din Leeds, Marea Britanie. A continuat cu studii filologice, absolvind masteratul de scriere creatoare şi traduceri (2009) a Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii „Transilvania” din Braşov. Este doctor în filologie şi diacon onorific la capela aceleiaşi universităţi. A fost redactor şi colaborator al mai multor reviste literare din România. Traduce din limbile engleză, franceză şi italiană, scrie poezii, dar şi poveşti pentru copii şi proză.

Autorul declara, după lansare:  „Am ales Cenaclul de Luni pentru că iubesc poezia,  scriu şi sunt interesat de fenomen. De ceva timp încoace, după ce am învăţat la atelierul de Creative Writing al lui Alexandru Muşina, încerc să îi învăţ şi eu pe alţii Scriere Creatoare, iar Cenaclul de Luni – cred eu – este un model în acest  sens.

Am studiat în Arhivele Securităţii pentru că am fost interesat de mentalitatea din epocă legată de manifestările de gen cenaclu ori club literar, în primul rând. În al doilea rând, pot spune că pe ei (Securitatea) îi interesa mai degrabă ca oamenii să nu se grupeze, să nu se împrietenească pe orice criterii, dar cu atât mai mult intelectual, nu prea le păsa lor de poezie.”