După un an de negocieri grele, Italia şi UE au găsit soluţia salvării sistemului bancar italian

Soluţia ar trebui să diminueze presiunea care apasă asupra sectorului financiar al celei de-a treia mari ecnomii a zonei euro, scrie Financial Times.

Necesitatea urgentă a unui astfel de acord devenise clară în ultimele săptă­mâni după ce băncile italiene, în special cele considerate a avea cel mai ridicat nivel al creditelor neperformante, s-au confruntat cu vânzări masive de acţiuni, generând temeri la Roma privitoare la vulnerabilitatea acestora şi punând presiune politică asupra guvernului condus de pre­mierul Matteo Renzi.

De exemplu, Monte dei Paschi di Siena, a treia mare bancă a Italiei, a pierdut mai mult de jumătate din va­loarea de piaţă în ultimele trei luni, în timp ce UniCredit, cea mai mare bancă a ţării, a pierdut peste o treime din valoare. Creditele neperformante re­pre­zentau 10,4% din volumul total de credite în noiembrie

„În acest fel, ultimul punct de vulnerabilitate al sectorului bancar italian, nivelul ridicat al creditelor neperformante, va fi mai uşor de îndepărtat“, a declarat ministrul italian de finanţe Pier Carlo Padoan.

Margrethe Vestager, comisar euro­pean pe probleme de concurenţă, a declarat că schema nu va putea fi considerată drept ajutor de stat pentru că valoarea garanţiilor va fi stabilită la preţurile de pe piaţă.

„Împreună cu alte reforme realizate şi vizate de autorităţile italiene, noua schema va întări şi mai mult capacitatea băncilor de a credita economia reală şi a genera creştere economică.“

Preţul garanţiilor a reprezentat cel mai dificil punct al negocierilor, Comisia Europeană dorind să se asigure că acesta urma să fie stabilit la rate de pe piaţă, astfel încât să nu fie încălcate reglementările UE în domeniul aju­toarelor de stat.

Negocierile dintre UE şi oficialii italieni durau deja de un an.

Ministerul italian de finanţe a anunţat că noua schemă va permite ataşarea unei garanţii guvernamentale pachetelor de credite neperformante vândute de băncile italiene. Preţul garanţiei ar urma să fie stabilit pe baza preţului CDS-urilor (credit default swap) emiţătorilor italieni cu profiluri de risc similare creditelor în cauză.

Potrivit auto­rităţilor italiene, preţul va creşte treptat, pentru a reflecta riscul în creştere al deţinerii de credite rele în timp şi pentru a-i impulsiona pe cum­părătorii de credite neper­formante. În plus, guvernul nu va garanta decât cele mai sigure părţi ale oricărui pachet de credite, iar băncile pot solicita o garanţie plătind gu­vernului un co-mision. 

„Intervenţia nu va pune niciun fel de presiune asupra finanţelor noastre publice“, a anunţat ministerul de finanţe.

Creditele neperformante brute ale băncilor italiene, la valoare nominală, au atins 201 miliarde de euro în noiembrie anul trecut, în creştere cu 11% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, potrivit asociaţiei bancare italiene, ABI. Acest tip de credite reprezentau 10,4% din volumul total de credite în noiembrie, potrivit ABI, cel mai ridicat procent din 1996.

Vânzările masive de acţiuni au fost determinate în primul rând de temerile deponenţilor privitoare la expunerea lor faţă de sistemul bancar, potrivit Wall Street Journal.

Când patru bănci mici italiene au fost restructurate de autorităţi în noiembrie, deponenţii italieni au suferit pierderi masive legate de obligaţiunile deţinute. Deponenţii individuali deţin aproximativ o treime din obligaţiunile băncilor, potrivit estimărilor Royal Bank of Scotland.

Anii de management deficient al băncilor, împreună cu performanţele slabe ale economiei italiene, aceasta contractându-se cu 10% din 2009, au împins din ce în ce mai sus nivelul creditelor neperformante, potrivit MarketWatch.

În România, dintre băncile italiene cu probleme UniCredit Bank este al cincilea jucător din sistem, cu o cotă de piaţă de 7,9% şi active de 28,7 miliarde de lei la finele anului 2014, Veneto Banca este poziţionată pe locul 16, cu o cotă de piaţă de 1,3% şi active de 4,6 miliarde de lei la sfârşitul anului 2014, iar Intesa Sanpaolo ocupă poziţia 18, cu o cotă de piaţă de 1,2% şi active de 4,5 miliarde de lei la finele anului 2014.