Casele Bucureştilor (XXV). Imobile/ de dr. Alexandru Popescu

Blocuri

O categorie cumulativă

…înscrisă pe „Lista monumentelor istorice” este aceea a „imobilelor”,  care se definesc drept „clădiri, case (mari)” destinate, în primul rând, locuirii.

Categoria este reprezentativă nu numai prin numărul mare al unităţilor prezente în documentul  amintit (peste 90), ci şi prin conţinutul său, dat fiind că stilurile în care au fost realizate sunt specifice celor mai diferite orientări în arhitectura modernă a României într-o perioadă îndelungată, de la sfârşitul secolului XIX până spre mijlocul celui următor. Astfel, între acestea se înscriu construcţii realizate în stilul tradiţional al începutului acestui interval, cu un singur etaj, până la blocuri în stil modernist.

În ciuda caracterului lor heteroclit, aceste construcţii prezintă o reală valoare arhitectonică, motiv pentru care au fost înscrise în „Lista monumentelor istorice”.

        

Dezvoltarea edilitară

…şi socială a oraşului a dus la  realizarea acestor imobile, pe o scară largă. A fost vorba de extinderea, popularea diferitelor sale zone, mai ales a celor centrale. Proprietarii lor aparţineau mai ales clasei de mijloc a societăţii bucureştene aflată şi ea în plină dezvoltare, ceea ce i-a permis să intre în posesia unor construcţii  solide, beneficiind de avantajele, inovaţiile arhitecturii moderne. Este şi motivul în virtutea căruia multe dintre aceste imobile au supravieţuit până în perioada contemporană.

Principalele străzi pe care sunt amplasate aceste imobile se află în zonele centrale ale Capitalei, dintre care unele au căpătat şi o importanţă comercială.

Astfel, cele mai ample concentrări de imobile se află pe Bulevardul Hristo Botev (alcătuind un adevărat „ansamblu de arhitectură”), Calea Călăraşilor, unele străzi din Centrul istoric (Blănari, Colţei, Baia de Fier), ca şi altele cu o mai veche tradiţie constructivă (Str. Câmpineanu, Academiei, Brezoianu), unde au înlocuit vechile construcţii. De asemenea, numeroase imobile se găsesc pe bulevardele Bucureştlor, aflate şi ele în plin proces de extindere: Carol I, Brătianu, Dacia, Nicolae Bălcescu, Brătianu.

        

O listă selectivă a imobilelor

-  Str. Academiei,  sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX  - nr. 3-5

-  Str. Armenească, sf. sec. XIX - prima prima jum. sec. XX - nr.10

-Str. Avrig, prima jum. sec. XX - nr. 18

- Str. Baia de Fier, sf. sec. XIX - nr. 10

- Bd. Bălcescu, prima jum. sec. XX - nr. 7-9, 26

- Str. Berthelot H. M. g-ral,  1935 - nr. 36

- Str. Blănari, prima jum.sec.XIX - sec.XX - nr. 14 (Clubul Arhitectilor)

- Str. Boteanu, prima jum. sec. XX - 3 3A (aici s-a aflat, în perioada 1927-1939, sediul Societăţii Anglo-Române)

- Bd. Hristo Botev 3,  sf. sec. XIX - nr. 3 (1900), 4, 6, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 14, 15, 17-19 (Şcoala Comercială „N. Kretulescu” 1889), 20, 21, 22, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 40,

- Bd. Bratianu I. C., sf. sec. XIX - nr. 10, 18, 21

- Str. Brezoianu Ion - nr. 53 (1935)

- Str. Caimatei 8, nr. 8 (1935)

- Bd. Carol I  sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX - nr. 25, 27, 31-33 (Fostul Hotel National, azi ASIROM), 37, 39, 53, 55, 59

- Calea Calarasilor,  sf. sec. XIX -prima jum. sec. XX - nr. 34, 36, 36 A, 38, 42, 44, 46, 144, 146, 148, 149, 151,

- Str. Câmpineanu Ion - nr. 2 (1920)

- Str. Chiristigiilor,  înc.sec.XX  - nr. 24

- Str. Clemenceau Georges - nr. 2 (1890)

- Str. Colţei, sf. sec. XIX  - nr. 1, 2, 9, 25, 26, 27, 42, 44, 46 (1900),

- Bd. Corneliu Coposu,  sf. sec. XIX - înc. sec. XX - nr. 33, 35, 39, 41 B

- Str. Cristian Radu, înc.sec.XX - nr. 5 (ing. E. Prager)

- Bd. Dacia,  prima jum. sec. XX - nr. 61, 66 (Th. Nicolau), 69 (Margittay), 72, 74, 78

- Bd Brătianu 3,  sf. sec. XIX

- Calea Victoriei 50,  sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX

- Bd. Nicolae Bălcescu prima jum. sec. XX - nr. 7-9, 24, 26

- Intr. serg Nicolae Dascălu,  prima jum. sec. XX - nr. 2, 4, 6, 8

- Intr. Victor Eftimiu, prima jum. sec. XX - nr. 9 (Imobil în care au locuit  arh. Petre Antonescu şi Victor Eftimiu)

- Bd. Elisabeta,  sf. sec. XIX - înc. prima jum. sec. XX - nr. 33, 36 (Cinema Capitol), 37, 39, 41, 45 (fost Clubul Austro-Ungar)

- Str. Ghica Ion,  sf. sec. XIX - înc. sec. XX - nr. 5, 7

- Str. Icoanei,  prima jum. sec. XX - nr. 56, 57, 58, 60

- Piata Alexandru Lahovary,  înc. sec. XX  - nr. 5 A

- Bd. Pache Protopopescu,  înc. sec. XX - nr. 2, 4, 5, 6, 7, 10, 11, 14, 18

- Str. Naum Râmniceanu,  prima jum. sec. XX  - nr. 14, 15, 17, 18, 20

- Calea Victoriei,  sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX - nr. 7, 23, 26

- Str. Armenească, sf. sec. XIX - prima jum. sec. XX - nr. 10, 35

- Bd. Nicolae Bălcescu,  prima jum. sec. XX - nr. 7, 9, 24, 26

- Str. Gheorghe Brătianu,  prima jum. sec. XX - nr. 7

- Str. Georges Clemenceau 2, sector 1 - 1890

 

În stare de degradare

Deşi, cum arătam, numeroase imobile au supravieţuit până în astăzi, unele dintre ale se află într-o accentuată stare de degradare, fiind chiar abandonate  (spre exemplu, este cazul celui aflat pe Str. Georges Clemenceau 2).   

În cazul altor imobile s-a recurs la „soluţia” demolării şi reconstruirii cu păstrarea unor elemente decorative (str. Ion Câmpineanu, nr. 2). În fine, o serie de imobile au fost înlocuite cu construcţii de mari dimensiuni, sedii de bănci, societăţi comerciale (Bd. I.C. Bratianu 10 Brătianu Business Center)

Din păcate însă, numeroase din aceste imobile poartă semnul „bulinei roşii”, de care va fi vorba în episodul următor al serialului.

        

P.S. Într-un episod anterior ne întrebam cine este în momentul de faţă proprietarul blocului Bazaltin şi care este viitorul său. Pentru cei interesaţi de aceste probleme recomandăm situl http://www.riseproject.ro/cladirea-istorica-pe-care-kremlinul-o-ruineaza-la-bucuresti/