Investitorilor de pe Bursă le-a mai revenit pulsul, după ce piaţa s-a oprit din cădere. Cel puţin pentru o săptămână. Fondurile de pensii şi investitorii de retail au ţinut piaţa şi cumpără tot ce vând străinii

După trei săptămâni de scădere, piaţa bursieră de la Bucureşti şi-a mai revenit în a patra săptămână, aducând un licăr de speranţă investitorilor că ar mai putea să recupereze din ceea ce au pierdut la începutul anului.

Bursa de la Bucureşti a închis în creştere, o săptămână mai puţin zbuciumată în care s-au putut marca profituri pentru cei care au cumpărat în şedinţele anterioare când acţiunile au scăzut mai jos.

Brokerii spun că în această perioadă de scădere străinii au vândut, iar investitorii români şi fondurile de pensii româneşti au fost principalii cumpărători.

Pe piaţă s-au stabilit noi praguri-limită sub care acţiunile mari vor scădea mai greu . Petrom are un prag de rezistenţă la 0,24 lei/acţiune, Fondul Proprietatea la 0,7-2 lei, Banca Transilvania la 2,2 lei sau BRD la 10 lei.

Şi SIF-uile au mai recuperat ceva din scădere, speranţa investitorilor pentru acest an fiind aprobarea ridicării pragului de deţinere de la 5%, cât este acum. Din acest motiv, SIF-urile rezistă mai bine, existând cerere destul de consistentă dacă preţurile scad.

Cea mai complicată stuaţie o are Petrom, cea mai valoroasă companie de pe Bursă, care depinde de evoluţia preţului petrolului.

În această săptămână Petrom a anunţat că studiază varianta creşterii importurilor şi a reducerii producţiei pentru că la preţul unui baril, de 30 de dolari, este mai rentabil să aduci petrolul din afară, decât să îl scoţi din pământ.

Acţiunile Petrom s-au întors în timp, la nivelul din 2004, atunci când a avul loc privatizarea, iar preţurl barilului era de 20 de dolari.

Toţi analiştii aşteaptă să vadă dacă Petrom va rămâne pe profit, dacă barilul va sta în jurul actualului nivel.

Fondul Proprietatea, cea mai tranzacţionată acţiune, a oprit un plan de răscumpărare de acţiuni de câteva sute de milioane de lei, până la stabilizarea pieţelor.

Câţiva investitori şi mai ales Banca Naţională au răsuflat uşuraţi la finalul acestei săptămâni, după ce Banca Carpatica a reuşit să găsească un investitor, Nextebank, care să cumpere participaţia grupului de acţionari majoritari, conduşi de omul de afaceri din Sibiu, Ilie Carabulea şi să vină cu un capital suplimentar care să readucă banca la nivelul de lichiditate cerut de BNR.

Nextebank, în spatele căreia se află un fond de investiţii, preia aproape 55% din Carpatica, cu 122 de milioane de lei.

Brookerii sunt destul de pesimişti pentru prima jumătate a anului, pentru că încă nu vâd nivelul până la care Bursa ar putea să coboare. Ei cred că piaţa va rămâne volatilă, cu zile de creştere, urmate apoi de mai multe zile de scădere, astfel încât trendul va fi descendent.

Ceea ce ar putea opri acest trend ţine doar de anunţurile privind dividendele pe care companiile le vor da. Fiind o piaţă care treptat va fi „cumpărată” de fondurile de pensii, randamentul dividendului va fi extrem de important.

Este de aşteptat ca fondurile de pensii româneşti, care au de plasat sute de milioane de lei în acţiuni pe Bursă să fie mult mai vocale în apărarea intereselor la companiile unde sunt acţionare. Deşi acest lucru se vede la SIF Transilvania, unde un grup de investitori cere socoteală managementului  actual în privinţa politicii de investiţie şi a rezultatului ei.

Totuşi, pentru fondurile de pensii principala problemă rămâne lipsa unei palete suficiente de instrumente-acţiuni obligaţiuni, alte titluri de valoare, în care să-şi plaseze banii, care vin continuu prin contribuţiile obligatorii ale angajaţilor.

Pe plan extern bursele sunt sedate, ochii tuturor investitorilor fiind pe căderea din China, cât de mare va fi, pe preţul petrolului, pe politica Băncii Centrale Americane, care a anunţat că se mai gândeşte dacă mai majorează în acest an dobânda şi pe migraţia din Europa care va mânca mult timp liderilor europeni, în încercarea de a opri acest exod.

Pe măsură ce se intră în februarie, apar şi datele economice pe ultimul trimestru, care vor arăta cum stau economiile europene şi mai ales dacă politica Băncii Central Europene de a inunda burghezul continent cu câteva trilioane de euro are efect în a readuce creşterea şi investiţiile.