Motoarele de creştere economică ale Europei şi Statelor Unite încep să scârţâie. Consumatorii îşi pierd încrederea

Programul de stimulare economică al Băncii Centrale Europene începe să-şi arate limitele, iar în SUA economia a încetinit puternic, în timp ce pe ambele continente încrederea slăbeşte.

Săptămâna încheiată pe 27 ianuarie este a opta consecutivă în care investitorii şi-au retras banii din fondurile de investiţii în obli­gaţiuni ale companiilor europene în pofida eforturilor Băncii Centrale Europene de a stimula investiţiile printr-un program masiv de achiziţii de active. Riscurile legate de încetinirea economiei globale sunt mult prea mari.

Investitorii au retras peste 1,2 mld. dolari din fonduri specializate pe active cu risc, potrivit datelor Bank of America. Încetinirea economiei chinezeşti, a doua ca mărime din lume şi un jucător de talie mare în ringul co­mer­ţului internaţional şi prăbu­şirea preţu­rilor materiilor prime taie apetitul investitorilor pentru risc, scrie Blo­omberg. Retragerile din fondurile fără risc s-au ridicat la 3,5 mld. dolari. „Este clar că nu funcţionează. Ieşirile de capital sunt deja de câteva luni o problemă în Europa“, spune Barnaby Martin, analist la Bank of America. De la începutul anului, din fondurile de obligaţiuni corporate au fost retrase 5,4 mld. dolari. 

Nici încrederea companiilor şi nici a populaţiei în economie nu stau mai bine în prima lună din an. Un indicator al încrederii calculat de Comisia Europeană pentru zona euro a scăzut de la 106,7 puncte în decembrie la 105 puncte, cel mai redus nivel din august. Dintre toate sectoarele, doar retailul s-a remarcat în sens pozitiv, notează Financial Times.

Cea mai mare reducere a încrederii a fost observată la Spania, o ţară pândită de o criză politică, şi, mai grav, la Germania, cea mai mare economie europeană şi un titan al comerţului internaţional.

În Germania, de asemenea principala destina­ţie pentru exporturile româneşti, din cauza crizei refugiaţilor, popularitatea cancelarului Angela Merkel scade vertiginos, Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană se confruntă cu pierderi record, iar unii analişti îi anunţă sfârşitul, iar Volkswagen, cel mai mare constructor auto european, are probleme grave din cauza unui scandal de fraudă în testele de poluare.

În SUA, temerile că economia cea mai mare a lumii a intrat în recesiune s-au dovedit nejustificate deoarece PIB-ul a crescut cu 0,7% în ultimul trimestru al anului trecut în ritm anualizat. Indicatorul arată însă o frânare bruscă dacă este comparat cu creşterile anterioare, de 2% în toamnă şi de 3,9% în primăvară şi reflectă scăderea exporturilor şi a investiţiilor şi încetinirea cheltuielilor populaţiei. Cifrele sugerează că relansarea care durează deja de şase ani şi jumătate îşi pierde din energie, potrivit The Guardian. Analiştii atrag atenţia că PIB-ul a mai încetinit puternic de când economia a ieşit din Marea Recesiune doar pentru a-şi reveni în primăvară. Economia a crescut cu 2,4% în 2014, la fel ca în 2013. Creşterea însă nu a mai depăşit 3% din 2005.

Exporturile s-au redus cu 2,5% în ultimele trei luni ale anului trecut din cauza cererii mai slabe, mai ales în lumea emergentă. Importurile au urcat cu 1,1%. Cheltuielile companiilor pentru echipamete au scăzut cu 5,3%. Aceasta reprezintă a treia evoluţie negativă din ultimele patru trimestre.

Natura nestatornică a acestei reveniri economice îi nelinişteşte pe americani, ceea ce se vede în preferinţele electorale ale acestora. Candidaţi pentru funcţia de preşedinte al SUA precum populiştii Donald Trump şi Bernie Sanders au un succes cum n-ar fi avut niciodată înainte de Marea Recesiune, notează MarketWatch.

Încrederea consumatorilor americani s-a redus în ianuarie, potrivit unui indicator al Universităţii Michigan, semn că turbulenţele din economia mondială şi tensiunile de pe bursele de pe Wall Street îi face pe aceştia să fie mai prudenţi, scrie The Wall Street Journal. Consumul reprezintă principalul motor de creştere al economiei americane.

Cheltuielile consumatorilor au crescut cu 2,2% în trimestrul patru, faţă de 3% în cele trei luni anterioare. Această încetinire este principala cauză a slăbirii creşterii PIB-ului. S-a redus în principal dispoziţia americanilor de a cumpăra automobile noi şi produse scumpe. Inflaţia a încetinit de la 1,3% în trimestrul trei la 0,1%, mult sub ţinta de 2% a băncii centrale. Vremea neobişnuit de caldă a redus facturile la ultilităţi. De asemenea, datorită prăbuşirii cotaţiilor petrolului, preţurile benzinei s-au dus în jos.