Trei bănci ruseşti au dat faliment în trei săptămâni

Ritmul intrării în faliment a băncilor din Rusia s-a accelerat în ultimul an şi jumătate în urma de­precierii puternice a rublei, sur­venite în contextul crizei generate în această ţară de prăbuşirea pre­ţurilor petrolului şi de sancţiunile impuse de Occident.

În acest context dificil, Rusia resimte presiuni în creştere să revină pe pieţele internaţionale de capital.

Autorităţile ruse au anunţat intrarea în faliment a două bănci locale, Interkommerts şi Alta-Bank, după ce la sfârşitul lunii ianuarie banca centrală a ţării retrăgea licenţa de funcţionare a unei alte instituţii bancare, Vnech­prombank, potrivit publicaţiei franceze La Tribune.

Ocupând poziţia a 67-a în Rusia după active, Interkommerts a fost plasată în faliment „din cauza calităţii nesatisfăcătoare a activelor sale“, se arată într-un comunicat al băncii centrale.

Banca centrală a retras de asemenea licenţa unei instituţii mai modeste, Alta-Bank (poziţia a 186-a), considerând că „pier­derile de lichiditate“ o împiedică să-şi onoreze obligaţiile.

În criză de finanţare şi sub povara grea a sancţiunilor, Rusia se vede nevoită să apeleze la bănci străine pentru a o ajuta să revină pe pieţele de capital interna­ţionale.

La numai trei săptămâni după ce ministerul rus de finanţe anunţa că nu are sens să meargă peste hotare după cash atât timp cât sancţiunile sunt menţinute, rubla cădea la un minim record. În acest context, guvernul rus a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că a invitat bănci din nouă ţări să vină cu propuneri pentru a intermedia revenirea Rusiei pe pieţele străine de capital, primul astfel de mandat de la ultima emisiune de obli­gaţiuni internaţionale în septem­brie 2013, potrivit Bloomberg.

„Rusia va trebui probabil să acceseze pieţele internaţionale pentru a atrage fonduri menite să-i acopere deficitul în acest an“, a declarat Greg Saichin, director de investiţii la Allianz Global Investors Europe.

„Sancţiunile sunt problema. Sunt menţinute în continuare, dar presupunem că ar putea fi eli­minate în cel mai bun caz sau relaxate în cel mai rău caz.“

Fondul suveran folosit pentru finanţarea deficitului este în scădere după ce preţul ţiţeiului, care aduce cele mai mari venituri la export pentru Rusia, s-a prăbuşit la sub 30 de dolari pe baril pentru prima dată din 2003 luna trecută.

Între timp, presiunile inflaţioniste au împins în sus randamentele titlurilor guvernamentale locale.

“Guvernul nu este disperat, are pur şi simplu nevoie de bani. Iar, având în vedere situaţia economică foarte complicată, acesta are nevoie de mai mulţi bani decât de obicei”, afirmă Igor Yelnik, partener la ADG Capital Management.

Ministrul rus de finanţe Anton Siluanov a trimis cereri de propuneri unui număr de 20 de bănci străine, printre care Bank of China, Goldman Sachs Group, Citigroup şi Barclays, cât şi unui număr de trei bănci locale, Sberbank, VTB Group şi Gazprombank.

Ultima dată când Rusia a accesat pieţele internaţionale a fost în septembrie 2013, pentru a atrage 6,8 miliarde de dolari, cu şase luni înainte ca anexarea Crimeei de către preşedintele rus Vladimir Putin să atragă sancţiuni din partea SUA şi UE, decizie care a închis practic piaţa euroobligaţiunilor pentru ruşi.

Există semne că relaţiile dintre Rusia şi SUA şi UE s-ar putea normaliza, totuşi. Secretarul american de stat John Kerry anunţa la Davos că SUA ar putea analiza ridicarea sancţiunilor către sfârşitul acestui an, în timp ce ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a declarat că Europa ar trebui să stabilească relaţii mai strânse cu Rusia pentru a pune capăt războiului civil din Siria.