Pionierul american al gazelor de şist a ajuns în pragul falimentului, copleşit de datorii de 10 mld. de dolari. Într-un an acţiunile au scăzut cu 93%

Gigantul american din sectorul petrolier şi al gazelor Chesapeake se află în pragul falimentului, potrivit coti­dianului Les Echos.

La începutul săptămânii, com­pania a anunţat că a mandatat avocaţi spe­cialişti în restructurare de la Kirkland & Ellis pentru a-i restructura datoriile, anunţ care a declanşat o scădere record a acţiunilor sale, de 51%, declinul anual ajungând la 93%.

Acţiunile au fost drept urmare suspendate de la tranzacţionare. Va­loarea acţiunilor companiei a urcat mai apoi uşor, limitând scăderea la 35%, după ce oficialii acesteia au declarat că nu se pune problema plasării Chesa­peake în administrare judiciară.

Copleşit de datorii de 9,8 mld. do­lari, gigantul american îşi vede în acelaşi timp veniturile dramatic afectate de declinul puternic al preţurilor gazelor. Asemeni preţurilor petrolului, preţurile gazelor s-au prăbuşit pe fondul supra­producţiei. La mijlocul anului trecut, acestea erau cu 38% mai mici decât în cursul anului anterior. Potrivit estimă­rilor analiştilor intervievaţi de Bloom­berg, Chesapeake, ale cărui venituri depind în proporţie de 80% de gazele naturale, urmează să anunţe pe 24 fe­bruarie pierderi nete pentru al doilea an consecutiv. Ratingul companiei a fost retrogradat luna trecută de agenţia de evaluare financiară S&P la CCC plus cu perspective negative, unul dintre cele mai slabe ratinguri posibile. Agenţia a considerat că nivelul datoriilor compa­niei este pur şi simplu prea ridicat.

Grupul cu sediul în Oklahoma City întâmpinase deja dificultăţi în 2012 în urma unei scăderi a preţurilor gazelor, fondatorul Chesapeake, Aubrey McClen­­don, fiind demis de la condu­cerea com­paniei. Chesapeake nu este singurul pro­­ducător de gaze de şist aflat în pre­zent în impas. Compania Halcon Re­sources cu sediul în Houston a anunţat re­cent că dispune de „suficiente lichi­dităţi“ în urma publicării unui ra­port conform căruia compania ar fi man­datat o firmă de avocatură să anali­ze­ze opţiu­nea intrării sale în administrare judiciară.