Guvernul Cioloş desfiinţează Departamentul de Investiţii Străine. Topul ţărilor cu cele mai mari investiţii în România

Autori: Alina Oprea , Sorin Pâslaru 15.02.2016

Ministerul Economiei, Comerţu­lui şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri se va reorganiza şi va prelua atribuţiile, personalul şi patrimoniul Departamentului pentru Investiţii Străine şi Parteneriat Public-Privat, care se va desfiinţa.

Aceasta este ultima decizie din lungul şir al mutărilor Departamentului pentru Investitorii Străini între insti­tu­ţi­ile şi ministerele înfiinţate şi desfinţate în ultimii cini ani.

„În prezent promovarea comerţului exterior şi a investiţiilor străine ale României se efectuează prin instituţii diferite, motiv pentru care aceste activităţi nu au o abordare unitară care să permită fructificarea potenţialului economic al României“, arată un proiect de ordonanţă de urgenţă publicat pe site-ul Ministerului Economiei.

Ironic, deşi a fost adus la putere de generaţia yuppies, guvernul tehnocrat analizează cum să îngroape creşterea economică în sărăcie

Mitul marilor companii cu pierderi din România se destramă: Jumătate din profitul firmelor din România este realizat de companiile cu peste 500 de salariaţi

Între motivele care au stat la baza acestui proiect sunt necesitatea definirii şi implementării strategiilor sectoriale de către Ministerul Economiei, precum şi necesitatea creşterii eficienţei în alocarea fondurilor de la buget şi a atragerii de investiţii străine ca fiind de prioritate majoră pentru România.

„Se impune luarea de măsuri în regim de urgenţă în vederea creării premiselor de dezvoltare a acestora, cu atât mai mult cu cât investiţiile influenţează PIB-ul. Totodată se impune o analiză structurală a investiţiilor străine, analiză care nu poate fi realizată decât de Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri având în vedere atribuţiile în domeniile de mediu de afaceri, politică industrială şi comerţ exterior aflate în aria sa de competenţă“, se arată în nota de fundamentare a proiectului.

România rămâne astfel fără o instituţie distinctă care să se ocupe cu atragerea de investiţii străine, în condiţiile în care în majoritatea ţărilor celor mai dezvoltate din lume atragerea investitorilor străini şi negocierea celor mai bune condiţii se face prin agenţii sau instituţii specializate. România are un stoc de investiţii străine atrase în economie de 60 de miliarde de euro, adică 3.000 de euro per capita, de 3-4 ori mai puţin decât Ungaria, Polonia sau Cehia.

După criza din 2008-2009 nivelul investiţiilor străine directe s-a redus semnificativ de la 8-9 miliarde de euro în 2007-2008 la circa 2-3 miliarde de euro pe an după 2010.

Cea mai mare parte a investiţiilor străine atrase în ultimii ani au beneficiat de ajutoare de stat substanţiale, de zeci de milioane de euro, furnizate de Ministerul Finanţelor.

În 2015, valoarea capitalului social subscris a ajuns până la 42,8 miliarde de euro, conform Registrului Comerţului, faţă de 41,6 miliarde de euro, stocul de investiţii străine la 31 decembrie 2014.

Aceasta înseamnă o creştere de doar 1,2 miliarde de euro a volumului de investiţii străine în 2015, la nivel de capital social subscris. Conform BNR, stocul de investiţii străine este la circa 60 de miliarde de euro, iar diferenţa între 42,8 miliarde euro şi 60 miliarde euro provine din faptul că BNR ia în calculul investiţiilor străine şi creditele intragrup acordate de societăţile-mamă filialelor din România.

Aceste fluxuri de circa 20 de miliarde de euro pe an, o datorie pe termen scurt care se reînnoieşte anual, sunt de fapt creditele prin care multinaţionalele finan­ţea­ză companiile locale care nu mai apelează astfel la băncile din România.

Topul investitorilor străini este condus de Olanda, Austria şi Germania. Cele trei ţări au o pondere de aproape 44% din investiţiile străine locale.

Cu un capital subscris de 43 de miliarde de euro, străinii fac afaceri de circa 125 de miliarde de euro pe an, adică jumătate din cifra de afaceri totală a întreprinderilor din România.

În general, multinaţionalele au avut în ultimii cinci ani profituri mai reduse decât firmele cu capital local.

În pofida legăturilor politice substanţiale, firmele americane au investiţii locale de sub un miliard de euro (1,3 miliarde de dolari la cursuri de subscriere istorice). SUA sunt pe locul 12 la investitori străini după Elveţia, Marea Britanie sau Grecia. În 2015 şi-au majorat expunerea pe România investitorii olandezi de la 8,2 miliarde de euro la 8,4 miliarde de euro. În schimb, investitorii austrieci şi-au micşorat capitalul social subscris în companiile româneşti de la 5,3 miliarde de euro la 4,9 miliarde de euro, deci cu 400 de milioane de euro.

Aceasta este o dezangajare masivă care arată că pentru firmele austriece a venit vremea scoaterăă profitului din regiune. Firmele din Cipru şi-au majorat expunerea pe România de la 3,4 la 3,8 miliarde de euro.

Trebuie spus însă că Cipru şi Olanda, ca şi Louxemburg sau Antilele  Olandeze, nu sunt decât paravane pentru diverse firme americane, britanice sau din alte ţări dezvoltate, care aleg aceste ţări ca bază de expansiune din raţiuni fiscale.

Grecia şi-a menţinut expunerea la circa 1,8 miliarde de euro, în timp ce Italia a coborât de la 1,75 miliarde de euro capital social subscris la 1,59 miliarde de euro.

România a primit investitori străini în ultimii 5 ani fără să aibă o strategie specială, fără să ţintească o categorie de investiţii sau anumite ţări.

 Astfel, deşi Japonia este un gigant al investiţiilor străine, cu fluxuri de zeci de miliarde de euro în străinătate anual, stocul de investiţii în România era la sfărşitul anului 2015 de doar 175 de milioane de euro, prin 283 de întreprinderi.