Dezastrul unui business. În 2015 s-au mai montat 10 eoliene. În 2012 s-au ridicat 370 de „mori de vânt“

Anul trecut s-au mai montat apro­ximativ 10 turbine eoliene, va­loarea investiţiilor finalizate în 2015 fiind cea mai bună dovadă a înghe­ţului care a cuprins un do­meniu care în criză a avut o creş­tere remarcabilă.

 

Potrivit datelor publicate de Asociaţia Europeană a Energiei Eoliene (EWEA), anul trecut în România s-au mai montat 23 MW în proiecte eoliene. Dacă se ia în calcul o capacitate medie pe fiecare turbină de circa 2,5 MW, re­zultă că în 2015 pe plan local s-au mai ridicat 10 tur­bine. Spre com­paraţie, în 2012, cel mai bun an pentru in­dustria eoliană locală, au fost montaţi 923 MW, capacitate care o depăşeşte pe cea a unui reac­tor de la Cer­na­vodă, echi­va­lentul a 370 de turbine eoliene. Din 2009 şi până în prezent, ener­gia eoliană a adus pe plan local investiţii de peste 4,5 miliarde de euro, acesta fiind unul dintre puţinele sectoare econo­mice care au înregistrat un ve­ritabil boom în cei mai delicaţi ani ai crizei.

 

 

Schimbările legislative de la mijlocul anului 2013 au pus capăt entuziamsului investitorilor atraşi în România printr-una din cele mai generoase scheme de suport pentru acest sector la nivel european. Astfel, guvernul a cedat la presiunea marilor consumatori de energie, care au ameninţat cu redu­cerea locurilor de muncă dacă facturile la energie continuă să crească, şi a decis ca o parte din sprijinul acordat proiectelor deja în funcţiune să fie amânat pentru perioada 2017-2020.

 

Astfel, piaţa de proiecte de producere a energiei verzi a îngheţat, mulţi dintre cei care au pariat bani pe acest domeniu fiind obligaţi să recunoască în bilan­ţurile contabile deprecieri semni­ficative de active. Spre exemplu, la fi­nalul anului 2014 pierderile din sectorul eo­lian s-au ri­dicat la peste 2 mi­liarde de lei, iar oa­menii din piaţă spun că anul 2015 a fost şi mai dramatic.  

 

Cele mai mari grupuri care au pariat pe sec­torul energiei re­ge­ne­rabile din Ro­mânia au fost cehii de la CEZ, italienii de la Enel şi Energias de Portugal. Toate aceste grupuri şi-au blocat in­­ves­ti­ţiile în energia verde din Ro­mânia. Deşi cea mai mare parte a sumelor investite a fost „ex­­portată“ în con­turile produ­că­torilor de turbine eoliene, niciunul dintre aceştia neavând fa­brici în Ro­mânia, un sfert din valoarea in­ves­tiţiilor a rămas local, de boomul energiei verzi bene­ficiind ca­tegorii de afa­ceri precum casele de avocatură, constructorii de dru­muri sau firmele de lucrări electrice.