Mandatul lui Gabriels la conducerea Băncii Carpatica, prelungit până la AGA din aprilie

Autor: Claudia Medrega 07.03.2016
Mandatul belgianului Johan Gabriels la conducerea Băncii Comerciale Carpatica a fost prelungit până la 4 aprilie, la începutul lunii aprilie urmând să se desfăşoare Adunarea Generală a Acţionarilor (AGA) băncii din Sibiu.

„Prin Hotărârea nr. 13 din 26 februarie 2016, Consiliul de Supraveghere al băncii a hotărât prelungirea mandatului Directorului General - Dl. Johan Gabriels - până la data de 4 aprilie 2016 în aceiaşi termeni şi condiţii ca ai actualului mandat“, a transmis banca la sfârşitul săptămânii trecute la BVB.

Acţionarii Băncii Carpatica vor discuta în aprilie noul act constitutiv al băncii aferent sistemului unitar de administrare, urmând să aleagă membrii consiliului de administraţie corespunzător acestui sistem.

În prezent, conducerea executivă a băncii este asigurată din funcţia de director general de bel­gia­nul Johan Gabriels, alături de Elena Bădeanu - di­rector general adjunct,  Cos­min Bucur - director general adjunct cu respon­sabilităţi în zona comercială şi Cornel Benchea - di­rec­tor general adjunct cu res­pon­sabilităţi în zona de trezorerie. Consiliul de Su­pra­veghere al Băncii Car­patica este format din trei membri - Ioan Trenca, Silviu Popa şi Ionuţ Pătrăhău.

Johan Gabriels, 57 de ani, a fost numit la conducerea Băncii Carpatica în 2013, fiind un candidat surpriză pentru postul de CEO. El a reuşit să salveze banca din Sibiu după trei ani grei, cu discuţii tensionate cu acţionarul majoritar, găsind un investitor care să facă o infuzie de capital şi să readucă banca în limitele de solvabilitate şi lichiditate.

Până la Gabriels, Banca Carpatica a fost condusă numai de români, numirea expatului fiind atunci o premieră pentru una dintre puţinele bănci cu capital privat local rămase pe piaţă. Gabriels a fost anterior preşedinte şi director general al RBS România din septembrie 2009 până în 2012, el activând anterior ca director financiar în cadrul grupului, în Amsterdam şi Düsseldorf.

Pe lângă RBS el are în CV branduri precum Arthur Andersen, Eli Lilly, PepsiCo, Capital One şi MasterCard. Astfel, bancherul are expertiză în management financiar atât pe zona bancară, cât şi în domeniul bunurilor de larg consum.

Sub presiunea BNR, care nu a dorit ca Banca Carpatica să devină o problemă pentru sistem, Ilie Carabulea, care era acţionarul principal al băncii, şi Johan Gabriels ñ directorul general au fost presaţi să vină cu o soluţie pentru banca din Sibiu ñ să găsească un investitor şi să susţină aducerea de capital suplimentar. Carpatica avea nevoie de capital pentru a-şi menţine indicatorii de prudenţialitate în limitele impuse de banca centrală.

După ce fondul american de investiţii JC Flowers a luat în decembrie 2015 decizia de a nu mai participa la majorarea capitalului Băncii Carpatica, în urma eşecului negocierilor cu Piraeus, directoratul Carpatica a început să caute alţi investitori interesaţi să subscrie în cadrul plasamentului privat. Şi a reuşit să ajungă la o înţelegere cu Nextebank, după două tentative anterioare eşuate.

Nextebank, instituţie de credit deţinută de fondul de investiţii Emerging Europe Accession, care-l are în spate pe omul de afaceri Horia Manda, a ajuns la o participaţie de aproape 55% din Banca Carpatica în urma cumpărării unui pachet de la mai mulţi acţionari şi subscrierea în cadrul procesului de majorare a capitalului social.

Problemele pe care le-a avut Carabulea cu justiţia şi lupta cu managementul actual au ţinut banca în loc. Banca Carpatica, un jucător de talie mică din sistemul bancar, a încheiat anul 2015 pe pierdere de 85 mil. lei.