Un nou ciclu economic: Investiţiile, în special ale companiilor, au crescut peste creşterea consumului în 2015

Autor: Iulian Anghel 10.03.2016

Investiţiile (formarea brută de capital fix) au avansat în 2015 peste consum şi, chiar dacă consumul a reprezentat principalul motor al creşterii economice având în vedere ponderea acestuia în economie (75% consum, 25% investiţii), trendul este unul care mai linişteşte puţin temerea că avansul puternic al cererii interne va supraîncălzi economia ca înainte de criză.



Creşterea economică este sustenabilă, având în vedere că, în 2015, in­vestiţiile au crescut cu 7,5%, peste consumul final, care a avansat cu doar 5,3%, a afirmat ieri ministrul finanţelor Anca Dragu, comentând datele privind PIB-ul publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică.

Cu câteva zile înainte ea afirmase că avansul consumului trebuie să se tem­pe­reze, iar creşterea trebuie să vină din exporturi şi din investiţii pentru că, alt­minteri, economia internă creşte peste po­tenţial având drept consecinţă ma­jo­rarea dezechilibrelor macroeco­nomice (prin avansul importurilor) şi, în final, şubrezirea poziţiei financiare a ţări.

Oricum, creşterea economică de 3,7% din 2015 este peste potenţial, comentează unii economişti – un potenţial de creştere situat, în opinia lor, undeva spre 2,8 - 3%. Însă o majorare a investiţiilor contribuie la majorarea creşterii economice potenţiale, deci a ofertei interne, ceea ce ar atenua dezechilibrele. Comisia Euro­peană vede pentru următorii ani o creştere economică potenţială de 3%, în vreme ce Finanţele mizează pe una de 3,4% în 2016 şi de 3,8% în 2017.

Datele INS arată că economia a cres­cut anul trecut având drept prin­cipal motor consumul, care a accelerat ca urmare a majorărilor salariale, a reducerii TVA, dar şi a dobânzilor aflate la minime istorice. Cererea internă în creştere a antrenat majorarea importurilor de bunuri şi, pe cale de consecinţă, a deficitului de cont curent până la peste 1% din PIB faţă de 0,4% din PIB în 2014. Datele INS arată că importurile au crescut anul trecut peste exporturi, ceea ce a făcut ca exportul net să aibă o contribuţie cu minus la creşterea economică (minus 1,6%). Ministrul finanţelor spune însă că im­porturile de bunuri de consum au avut, în 2014 şi 2015, o evoluţie inferioară celor de bunuri de capital, ceea ce ar demonstra că principala sursă a deficitului comercial (8,3 mld. euro în 2015) sunt investiţiile.

Faptul că suntem într-un nou ciclu investiţional este conformat de alte date ale INS. Potrivit acestora, dinamica investiţiilor nete în economie, a urcat în 2015 cu 8,4% faţă de 2014.

În aceeaşi vreme ministrul Dragu admite că investiţiile statului sunt „insuficiente şi ineficiente“.

Cheltuielile de capital (investiţii din buget) au însemnat anul trecut 2,6% din PIB, în creştere cu doar 0,1% din PIB faţă de 2014. Dar, în ultima lună din an, s-a petrecut un lucru spectaculos. O treime din cheltuielile de investiţii de pe întreg 2015 au fost realizate/achitate în luna decembrie. Cheltuielile de in­vestiţii ale buge­tului general consolidat au ajuns, astfel, în 2015, la 41 mld. lei (peste 9 mld. euro), cu un salt uriaş de 15 miliarde de lei în decembrie, ceea ce a topit exce­dentul de 5,3 miliarde de lei înregistrat în noiembrie, anul încheind cu un deficit de 10,3 miliarde de lei, echivalent a 1,4% din PIB.

Bugetul a cheltuit în decembrie 15,6 mld. lei peste veniturile obţinute în această lună, echivalent a 2,2% din PIB, bani care s-au dus în investiţii (în mare pe proiecte derulate cu fonduri UE). Dar nici în ziua de azi administraţia nu a explicat pe ce proiecte au mers banii, pentru ca cineva să poată cântări şi eficienţa acestor cheltuieli.