Lucian Croitoru, BNR: România este deja pe o traiectorie divergentă faţă de BCE ca urmare a creşterii inflaţiei

Autor: Claudia Medrega 14.03.2016
Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, afirmă că România, care are una dintre cele mai mari dobânzi-cheie din regiune, de 1,75%, este deja pe o traiectorie „di­vergentă“ faţă de BCE din cauza accelerării inflaţiei, şi a sugerat trecerea la un ciclu de întărire a politicii mo­netare, chiar dacă BCE a intensificat relaxarea monetară în zona euro.

„Vom fi în curând într-o poziţie similară cu cea a Fed (Rezervei Fe­derale - n. red.) în relaţie cu BCE“, a declarat Croitoru pentru Bloomberg, aducând în discuţie pers­pectiva înăspririi politicii monetare şi arătând că nu ar fi o problemă majoră nesin­cronizarea cu BCE.

Chiar guvernatorul BNR Mugur Isărescu a semnalat recent posibilitatea înăspririi politicii monetare mai de­vreme decât se avea în vedere anterior, în contextul revenirii inflaţiei. Înăsprirea politicii monetare ar urma să fie în două etape, urmând să demareze cu îngus­tarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor la facilităţile perma­nente în jurul ratei dobânzii-cheie şi să continue cu majorarea dobânzii-cheie.

Coridorul for­mat de facili­tatea de credit şi de de­pozit din jurul do­bânzii-cheie - adică dobânzile la care băncile se împrumută de la BNR şi respectiv plasează bani la banca centrală pe termen de o zi - a fost îngustat de banca centrală la Ă/-1,5%, dar rămâne la un nivel ridicat compa­rativ cu alte ţări.

Inflaţia a coborât în februarie la un nou minim istoric de -2,7%, însă analiştii avertizează că presiunile inflaţioniste sunt la cel mai ridicat nivel din ultimul an. Şi majoritatea economiştilor anti­cipează majorarea dobânzii-cheie fie la sfârşitul acestui an, fie la începutul anului viitor.

România ar putea trece de la ceea ce numeşte o scădere temporară a preţurilor, cauzată de reducerea TVA, la inflaţie care ar putea pune difficultăţi BNR în privinţa atingerii ţintei anul următor. Totodată, alegerile generale programate spre sfârşitul anului generează provocări suplimentare pentru politica BNR, deoarece politicile fiscale sporesc riscul unei supraîncălziri a economiei.

BNR anticipează revenirea pe creştere a inflaţiei, prognoza fiind de 1,4% pentru finele acestui an şi de 3,7% până la sfârşitul anului 2017.

„BNR pare să se concentreze mai mult pe evoluţia inflaţiei decât pe contextul internaţional şi din acest motiv cred că decizia de creştere a dobânzii va depinde de evoluţia preţurilor. Fără ca asta să însemne că evoluţia cursului de schimb nu va conta, mai ales în cazul în care leul ar începe să se aprecieze. Consider ca probabilă o creştere a dobânzii-cheie în trimestrul 4 2016 sau trimestrul I al anului viitor“, spune Radu Crăciun, economistul-şef al BCR.