Ignorată ani de zile, o teorie economică radicală câştigă adepţi

O doctrină veche de 20 de ani revine în actualitate, adepţii acesteia încercând să spulbere un tabu rămas aproape intact: deficitele bugetare sunt periculoase, scrie Bloomberg. Momentul este unul propice, având în vedere că, în pofida tuturor inovaţiilor puse în practică de băncile centrale din întreaga lume, redresarea economică rămâne una modestă. Apelurile adresate guvernelor să preia efortul de redresare devin din ce în ce mai puternice. O mulţime de economişti, cât şi manageri de fonduri sunt acum de părere că strategii nu mai au muniţie şi că va trebui să se recurgă la deficite mai mari.  Accentul ar fi trebuit să fie dintotdeauna pe politica fiscală, potrivit Modern Money Theory (MMT). Ţările cu monedă proprie în special nu au niciun risc să se confrunte cu o criză fiscală, susţin promotorii teoriei.   Implicaţiile pe termen lung ale teoriei îi îngrijorează pe economişti. Ideea ca guvernele să printeze bani, sume nelimitate, şi să înregistreze deficite nelimitate generează temeri puternice. Totuşi, promotorii MMT argumentează că nimeni nu spune că nu există limite. În trecut, numărul susţinătorilor teoriei era unul foarte redus. Acum, graţie blogosferei, promotorii vechii teorii câştigă treptat teren.

Cei care resping teoria argumentează că ţările care printează bani pot ajunge, în cel mai rău caz, în situaţia Zimbabwe, unde zerourile încăpeau cu greu pe bancnote, sau a Venezuelei, ale cărei cheltuieli au împins inflaţia la 180% anul trecut.

America, la rândul său, are o înclinaţie către bugete echilibrate, susţine Jim Savage, profesor de ştiinţe politice la University of Virginia.

În plus, va fi dificil de clădit un consens politic în jurul ideii de stimulente fiscale.

Majoritatea economiştilor nu se aşteaptă la o recesiune iminentă în SUA. Dar turbulenţele de pe pieţele financiare şi de pe scena politică americană au sporit sentimentul că nimeni nu a găsit o soluţie pentru problemele economiei.

Bill Hoagland, vicepreşedinte al Bipartisan Policy Center din SUA, susţine că deficitele ar putea fi mai mari în această perioadă pentru a susţine cererea, cu condiţia să existe echilibru pe termen lung.

Hoagland anticipează schimbări profunde. Criza din 2008 ar putea remodela politica americană aşa cum s-a întâmplat doar de câteva ori înainte. Şi gândirea economică ar putea suferi schimbări majore.

“Trecem printr-o perioadă foarte ciudată în care toate teoriile economice sunt testate”, afirmă acesta.