Bancherul cu cea mai lungă istorie de rate negative: Se poate şi mai jos

Ca guvernator al Danmarks Natio­nal­bank, Rohde conduce o instituţie de politică monetară care şi-a menţinut ratele sub zero în cea mai mare parte a ultimilor aproape patru ani. Acesta spune chiar că aşteptările pieţei ca rata Danemarcei să nu redevină pozitivă până în 2019 ar putea fi corecte.

În cea mai mare parte a anului 2015, rata de referinţă în Danemarca a fost de minus 0,75%, ca parte a unui pachet de măsuri menite să susţină pegul coroanei daneze faţă de euro şi să-i ţină departe pe speculatori. Însă acest nivel nu repre­zintă „limita de jos“, a declarat Rohde recent.  Comentariile acestuia survin în contextul în care un număr în creştere de bancheri centrali din ce în ce mai disperaţi la nivel mondial recurg la rate negative ale dobânzii ca mijloc de impulsionare a creditării şi creşterii. Până acum, BCE, Elveţia, Suedia şi Banca Japoniei s-au alăturat Dane­marcei în a urma politica ratelor negative. Chiar şi preşedinta Fed Janet Yellen a declarat că banca centrală americană „se uită“ la rate negative.

Rohde spune că merită remarcat faptul că ratele negative funcţionează foarte mult asemenea ratelor pozitive foarte scăzute. Acesta adaugă că Dane­marca nu a înregistrat „foarte multe efecte secundare“ ale acestei politici. Cel mai mare creditor al ţării, Danske Bank A/S, a înregistrat chiar profituri record în 2015, iar acţiunile sale au performat mai bine decât cele ale majorităţii rivalilor săi europeni.  Spre deosebire de Elveţia, Dane­marca a fost capabilă să-i ţină la distanţă pe speculatori, iar Rohde a încercat să normalizeze politica monetară.

Acesta a majorat rata de depozit în ianuarie, aducând-o la minus 0,65%.

Însă Danemarca este o economie mică, deschisă, iar politica sa monetară este în ultimă instanţă dictată de BCE. Dacă preşedintele Mario Draghi decide să lanseze şi mai multe stimulente, Danemarca dispune de mijloacele necesare pentru a urma o cale similară, a declarat Rohde.

Până acum, eforturile băncii centrale de a-şi susţine regimul monetar s-au dovedit a fi de fapt profitabile. Pe lângă reducerile extreme de rate, Danemarca a fost obligată să-şi majoreze rezervele valutare în 2015 până când acestea au ajuns să reprezinte aproximativ 40% din PIB. A fost generate aproximativ 2 miliarde de coroane (300 milioane de dolari) din tranzacţii concentrate pe susţinerea pegului coroanei faţă de euro. Profitul total pe 2015 a fost de 3,6 miliarde de coroane.

Norvegia reduce dobânzile, nu exclude rate negative

Banca centrală a Norvegiei şi-a redus rata de referinţă a dobânzii la un minim record şi a indicat că este pregătită să-şi relaxeze în continuare politica monetară pentru a evita o recesiune în cel mai mare producător de ţiţei al Europei occidentale, potrivit Bloomberg. Rata dobânzii a fost redusă cu 25 de puncte bază până la 0,50%, iar banca centrală norvegiană a anticipat că rata va ajunge la 0,2% în primul trimestru al anului viitor. „Actualele perspective pentru economia norvegiană sugerează că rata de politică monetară ar putea fi redusă în continuare în decursul acestui an“, se arată într-o declaraţie a guvernatorului Oeystein Olsen. Banca a avertizat de asemenea că nu poate exclude o rată negativă în cazul în care economia ar fi expusă unor „noi şocuri majore“. Economia Norvegiei a stagnat în semestrul al doilea al anului trecut, iar companiile petroliere ale ţării îşi adâncesc reducerile de investiţii, ameninţând să împingă în sus rata şomajului. (Cătălina Apostoiu)

Elveţia îşi menţine neschimbate ratele negative

Banca centrală a Elveţiei şi-a menţinut ratele negative neschimbate în pofida pachetului extins de stimulente anunţat de Banca Centrală Europeană, ceea ce ar putea determina noi aprecieri ale francului elveţian în raport cu euro, scrie Wall Street Journal. Decizia, aşteptată de economişti, evidenţiază provocarea pe care o are în faţă banca elveţiană, care se confruntă cu o monedă puternică şi preţuri de consum în scădere în contextul în care dispune de puţin spaţiu pentru relaxarea în continuare a politicii. Banca centrală a Elveţiei şi-a menţinut rata de depozit la minus 0,75%, spunând că va continua să intervină pe pieţele monetare pentru a slăbi francul, care rămâne „semnificativ supraevaluat“. (Cătălina Apostoiu)