Crede şi cercetează/ de Tudor Călin Zarojanu

„Crede şi nu cerceta” – iată un îndemn care, în ochii ateilor, dar şi ai credincioşilor, pare să probeze incompatibilitatea dintre ştiinţă şi religie.

Numai că… expresia nu aparţine vreunui Părinte al creştinismului – sau, eventual, al altei religii – necum poate fi găsită în Vechiul ori Noul Testament, ci filozofului grec Iulius Celsus Polemeanus (sec. II d.Hr.), ajuns senator roman, un cunoscut… anticreştin! Celsus a publicat un pamflet prin care dorea să ridiculizeze modul în care oamenii erau convertiţi la creştinism. Mai târziu, Origen Adamantius (sec. II-III), în lucrarea „Contra Celsus”, i-a combătut filozofia. De altfel, prin Origen s-au şi păstrat numeroase citate ale operei lui Celsus (inclusiv cel cu „Crede…”), scrierile sale nesupravieţuindu-i.

Dacă, în timp, îndemnul „Crede şi nu cerceta” a fost folosit uneori de  către clerici sau în scrieri teologice, aceasta a fost şi este exclusiv în domeniul tainelor şi miracolelor divine. Biblia nu este nici o carte de istorie, nici un manual de ştiinţă, deci a-i supune conţinutul unei analize de laborator este lipsit de sens. Ori crezi, ori nu crezi. Varianta „Eu aş crede dacă mi s-ar explica şi mie cum se face că…” nu ţine de credinţă, nici de religie.

În niciun fel, însă, religia creştină în general şi în particular cea naţională, ortodoxia, nu se opune cercetării ştiinţifice! Ar fi şi imposibil, azi, în mileniul trei după Hristos, când toate mânăstirile şi multe biserici au site-uri pe Internet! Biserica nu doar că acceptă ştiinţa şi tehnologia, dar se foloseşte de rezultatele lor, străduindu-se să fie… up-to-date.

Desigur, Biserica, în calitatea sa de instanţă morală supremă, are de comentat atunci când ştiinţa atinge limite care implică grave probleme de etică – eutanasia, clonarea umană, transplantul de cap – dar acestea sunt doar câteva cazuri extrem de speciale.

Culmea este că sistemul „crede şi nu cerceta” aparţine mai mult omului  secularizat, dispus să accepte fără să verifice cam tot ce „se spune” sau „se ştie că”! Suntem manipulaţi cu voioşie de către presă şi, mai nou, de către spaţiul virtual, bântuit de nenumărate hoax-uri cărora le cădem victime, unele dintre acestea fiind chiar din domeniul religiei, de pildă cascada de afirmaţii „cutremurătoare” care i s-au pus în gură actualului Papă. Conform „ştirilor” de pe net, acesta n-ar mai avea mult până să declare Vaticanul stat laic…

S-o mai spunem o dată, „loud and clear”: credinţa şi ştiinţa nu sunt domenii aflate în opoziţie. Dimpotrivă. Aşa cum am mai scris aici, nenumăraţi mari oameni de ştiinţă au crezut în Dumnezeu şi în Adevărul Bibliei: Johannes Kepler, Matthew Maury, Isaac Newton, Louis Pasteur, William Thomson sau… Charles Darwin! Pasteur, de pildă, a spus: „Cu cât studiez mai mult natura, cu atât sunt mai uimit de lucrarea Creatorului!”

Pe bună dreptate.