Două antologii de Zoltán Rostás/ de Ziarul de duminică

Zoltán Rostás este profesor de sociologie şi de comunicare la Universitatea din Bucureşti. A fost redactor-şef adjunct fondator al revistei studenţeşti de cultură Echinox (1968-1970), redactor la Radioteleviziunea Română (1970-1977), redactor de ştiinţe sociale la revista de cultură din Bucureşti A Hét (1977-1992), şef catedră (1992-1995, 2000-2004) la Catedra de Antropologie Culturală şi Comunicare de la Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, Universitatea din Bucureşti, decan la Facultatea de Ştiinţe Tehnice şi Sociale a Universităţii Sapientia din Miercurea Ciuc (2004-2007). Paralel, membru al Centrului de Cercetări Regionale şi Antropologice din Miercurea Ciuc. Din 2005 este conducător de doctorat în domeniul istoriei sociale şi al istoriei sociologiei la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti.

Din volumele publicate: Monografia ca utopie. Interviuri cu Henri H. Stahl, (2000), Chipurile oraşului. Istorii de viaţă din Bucureşti. Secolul XX, (2002), Sala luminoasă. Primii monografişti ai şcolii gustiene, (2003), Secolul coanei Lizica. Convorbiri din anii 1985-1986 cu Elizabeta Odobescu-Goga. Jurnalul din perioada 1916-1918, (2004), Atelierul gustian. O abordare organizaţională, (2005), Parcurs întrerupt. Discipoli din anii '30 ai Şcolii gustiene, (2006), Istorie la firul  ierbii. Documente sociale orale (împreună cu Sorin Stoica), (2003), Televizorul în „micul infern” (împreună cu Sorin Stoica), (2005), Dialog neterminat (împreună cu Ioan Mihăilescu), Activiştii mărunţi. Istorii de viaţă (împreună cu Antonio Momoc), (2007), Cealaltă jumătate a istoriei. Femei povestind (împreună cu Theodora-Eliza Văcărescu), Tânăr student caut revoluţionar, vol. I-II (împreună cu Florentina Ţone), (2011), CORNOVA 1931 (împreună cu Marin Diaconu şi Vasile Şoimaru), (2011), Bişniţari, descurcăreţi, supravieţuitori (împreună cu Antonio Momoc), Răfuiala cu scopurile noastre, (2013), Universitatea interbelică a sociologilor gustieni, Alţi Bucureşti interbelici (2014).

A mai publicat studii în reviste şi volume.

Anul trecut Editura Vrema i-a publicat două foarte interesante antologii.

Între proiecţii urbanistice şi sărăcie letargică. Bucureştiul arhitecţilor, sociologilor şi al medicilor

Antologia de faţă strânge articolele şi studiile publicate cu tematică bucureşteană în revistele interbelice conduse sau legate de Dimitrie Gusti: Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială, Sociologie Românească, precum şi revista Asistenţă Socială. Nu toţi autorii fac parte din Şcoala Sociologică de la Bucureşti (ca în cazul volumului

Alţi Bucureşti interbelici din această colecţie), dar, cu siguranţă, aparţin reţelei sociale dezvoltate de profesorul de sociologie de la Universitatea din Bucureşti.

Aceste texte merită recitite nu numai pentru importanţa avută în epoca publicării lor, dar şi pentru actualitatea lor. Este realmente tulburător să descoperi că expertiza şi soluţiile propuse de specialişti în urbanistică, sociologie, medicină şi asistenţă socială sunt actuale şi astăzi.

Colaborează: Anton Golopenţia, Spiridon Degăneanu, Cincinat I. Sfinţescu, Mihai Pop, Dimitrie Gusti, Henru H. Stahl, Gheorghe Banu, Veturia Manuilă, Sabin Manuilă, Aurel Voina.

Alţi Bucureşti interbelici. Studii şi cronici gustiene

Culegerea conţine studii, schiţe scurte, rapoarte de cercetare legate de Bucureşti scrise de sociologi şi de alţi colaboratori ai publicaţiilor şcolii gustiene. Toate aceste texte poartă pecetea contextului, ele dezbat aspecte reale ale Capitalei chiar şi atunci puţin cunoscute. Însă izbucnirea războiului în toamna anului 1939, suspendarea activităţii şcolii sociologice şi a instituţiilor conexe au împiedicat extinderea cercetărilor monografice asupra oraşelor, plănuite de însuşi Gusti în anii 1930. Cu toate acestea, eforturile individuale ale sociologilor, precum şi iniţiativele altor specialişti au sfidat restricţiile vremii, realizându-se studii şi articole de o valoare documentară importantă pentru istoria socială a Bucureştilor (încă nescrisă!).

Colaborează: Ştefan Popescu, Mircea Tiriung, Magdalena Livezeanu, V. Operscu-Spineni, Nicoale Marin Dunăre, Gheorghe Retegan.