Se conturează forma finală a dării în plată: fără Prima casă, credite mai mici de 250.000 de euro şi aplicabilitate la cei în executare silită

Legea dării în plată se va aplica şi debi­to­rilor care sunt în proces de executare silită, Prima casă va fi eliminată de sub incidenţa ac­tului normativ şi totodată plafonul la care se apli­că legea va fi majorat la 250.000 de euro, au vo­tat ieri membrii Comisiei juri­di­ce. Raportul Comisiei juridice va fi supus vo­tului în plen de astăzi. Dacă primeşte votul majo­rităţii, legea merge mai departe la promulgare.

Scoaterea programului Prima casă din legea dării în plată a generat dezbateri aprinse în Comisia juridică, BNR şi MFP susţinând excluderea programului din textul legii, în timp de iniţiatorul propunerii legislative, Daniel Zamfir, le-a cerut colegilor să ia act de un nou amen­dament potrivit căruia dispoziţiile pre­zen­tei legii a dării în plată „nu afectează garan­ţi­ile statului român acordate pentru Prima casă“, afirmând că adoptarea amenda­men­tu­lui ar permite continuarea programului Prima casă.

Reprezentantul MFP, secretarul de stat Enache Jiru, a susţinut la rândul său că garan­ţi­ile statului se emit „irevocabil şi necon­di­ţionat“, afirmând că există riscul de a ajunge în situaţia în care statul şi banca devin copro­prie­tari ai aceluiaşi imobil.

Prim-viceguvernatorul BNR Florin Geor­gescu a susţinut că garanţia statului este afec­tată, reafirmând că va creşte avansul soli­ci­tat de bănci, se va scumpi creditul şi perioada de aşteptare necesară pentru a obţine un împru­mut va fi mai îndelungată.

Deputatul PNL Cătălin Zamfir a criticat poziţiile BNR şi a MFP, reafirmând că legea nu „omoară“ programul Prima casă.

„Nu pot să nu consemnez ipocrizia din această sală. (…) Am introdus special acest amen­dament ca să lămurim această treabă. Riscul băncii în acest program este zero. Cetă­ţea­nul care este în situaţia în care a luat un cre­dit prin programul Prima casă, dacă acesta dă (locuinţa - n.red.) în plată, ANAF îl va urmări pen­tru suma pe care statul o plăteşte pentru el. Noi, practic, vrem un echilibru social“, a susţinut Zamfir.

În cele din urmă, liberalul a renunţat la amendamentul său.

Zamfir a afirmat că îşi menţine părerea potrivit căreia plafonul de 250.000 de euro pentru legea dării în plată este discriminatoriu, dar că în acest moment acesta nu trebuie contestat la Curtea Constituţională.

„Este foarte important că de lege beneficiază şi cei care au fost executaţi silit, cei care au credite de nevoi personale cu ipotecă, în limita unui plafon de 250.000 de euro“, a arătat Daniel Zamfir, după ce proiectul de lege a fost adoptat de Comisia juridică.

El a susţinut că, în opinia sa, pragul de 250.000 de euro este discriminatoriu.

„Eu, în continuare, cred că acel prag de 250.000 de euro ridică probleme de discrimi­na­re, dar cred că măsura înţeleaptă a fost aceea de a da drumul la lege, de lege pot beneficia cei care au făcut un împrumut de până în 250.000 de euro, care reprezintă marea majoritate. În si­tua­ţia în care CCR va constata că acel prag este discriminatoriu, îl eliminăm şi atunci vor be­ne­ficia de lege şi cei care au luat împrumuturi de peste 250.000 de euro“, a spus deputatul PNL.

Întrebat dacă PNL ia în calcul să sesizeze CCR pentru a elimina plafonul de 250.000 de euro, Zamfir a afirmat că nu vorbeşte în numele PNL şi că nu crede că, în acest moment, Curtea trebuie sesizată.

„Eu nu cred că în momentul acesta trebuie să sesizăm noi CCR. Pentru noi este foarte important ca de lege să beneficieze marea majoritate a celor care au luat împumuturi cu ipotecă“, a conchis el.

Daniel Zamfir a afirmat că a clarificat fără echivoc care sunt beneficiarii legii aşa cum preşedintele Klaus Iohannis a cerut în cererea de reexaminare.