Drama businessului românesc: „Pe fiecare piaţă sunt câţiva grei, iar restul sunt companii mici. Influenţa liderului dintr-o piaţă este halucinantă. Foarte multe companii vând foarte puţin şi foarte puţine companii vând foarte mult“

Anomalia economiei româneşti este dată de o puternică inegalitate a modului în care se repartizează cifra de afaceri a companiilor pe fiecare piaţă, întrucât foarte puţine companii dintr-o industrie vând foarte mult, iar foarte multe companii vând foarte puţin, arată rezultatele unei cercetări realizate de prof. dr. Cezar Mereuţă.

„Foarte multe companii vând foarte puţin şi foarte puţine companii vând foarte mult, există o puternică inegalitate a repartiţiei cifrei de afaceri a companiilor pe pieţele clasificate CAEN (...) Dacă va verifica cineva dacă această concluzie se confirmă şi la nivelul economiilor mondiale, atunci ne aflăm în faţa unei probleme filosofice fundamentale“, a spus profesorul doctor Cezar Mereuţă, cercetător asociat al Centrului de Macromodelare Economică al Academiei Române, în cadrul unui eveniment de lansare a unui volum-sinteză a activităţii sale de cercetare microeconomică din ultimele două decenii organizat ieri la Casa Academiei din Bucureşti.

Cartea „Unele repere microe­cono­mice în procesul de tranziţie din România“,  „opera omnia“ a profe­sorului Mereuţă, cuprinde principalele studii publicate în perioada 1995 – 2014, structurate în 15 capitole. Temele prioritare de cercetare acoperite în volum se concentrează în jurul a trei mari zone: comportamentele întreprin­de­rilor româneşti în perioada 1990 – 1997, analiza nodală a sistemelor de companii şi aplicarea rezultatelor cercetărilor microeconomice pentru definirea unor priorităţi la nivelul dezvoltării economiei naţionale.

„Dacă iniţial în cercetarea econo­mică s-au elaborat concepte teoretice care apoi au fost supuse testelor practice, în ultimul deceniu s-a intrat într-o altă fază, iar tendinţa a fost ca teoria să se realizeze pornind de la analiza empirică. Cercetarea profeso­ru­lui Mereuţă în acest trend se încadrează, cel mai recent din cercetarea economică, pentru că a pornit de la analiza bazelor de date, el fiind creatorul primei baze de date microeconomice din România din perioada postdecembristă“, a precizat academicianul Emilian Dobrescu, care a fondat Centrul de Modelare Macroe­conomică al Institutului Naţional de Cercetări Economice al Academiei Române în urmă cu 25 de ani.

Primul capitol din volumul profe­sorului Mereuţă reprezintă o mărturie isto­rică privind compor­tamentul între­prinderilor din primii ani de tran­ziţie către economia de piaţă. Acest comportament a putut fi măsurat întru­cât CEMATT (Centrul de Mana­ge­ment şi Transfer Tehnologic), o insti­tu­ţie de consultanţă de stat în care Mereuţă a lucrat timp de şapte ani, a reuşit să câştige trei licitaţii naţionale, finanţate cu fonduri din străinătate. În urma acestor licitaţii, CEMATT a realizat analiza-diagnostic a 5.000 de societăţi comerciale de stat, a evaluat compe­tenţele a 12.000 de candidaţi pentru funcţia de manager din companii controlate de stat şi a elaborat primul studiu de cultură organi­zaţio­nală din România.

De asemenea, analiza nodală, o componentă semnificativă a volumului de sinteză a activităţii lui Mereuţă, subliniază importanţa foarte mare pe care o are liderul de pe fiecare piaţă, într-o lucrare originală.

„Analiza nodală demonstrează puternica inegalitate a repartiţiei cifrei de afaceri a companiilor, care arată că pe fiecare piaţă sunt câţiva grei, iar restul sunt companii mici. Cercetarea demonstrează un rol extraordinar al liderului într-o piaţă, rol pe care toată lumea îl ştia, dar nimeni nu l-a măsurat. Eu am măsurat această influenţă şi este halucinantă, deoarece concentrarea unei pieţe poate fi dată analizând liderul, numai cu o metodă anume. Această cercetare a dus la o altă abordare a concentrării“, a explicat Mereuţă. Din 500.000 de companii analizate, au intrat în cercetare 99,6%, iar o analiză similară care să măsoare concentrarea pieţelor nu mai există.

„La nivelul ansamblului de companii, mai puţin de 5% din ele acoperă 80% din cifra de afaceri“, a mai spus Mereuţă. În medie, pe pieţele clasificate CAEN, care acoperă 99,6% din companii, ponderea companiilor care acoperă 80% din cifra de afaceri este 10%, arată rezultatele cercetării.

A treia componentă a volumului scris de profesorul Mereuţă se referă la aplicarea rezultatelor cercetărilor microe­conomice în economia reală, prin definirea unor priorităţi ale dezvoltării economiei locale, iar unele dintre aceste priorităţi s-au transpus şi în textele strategiilor guvernamentale. Spre exemplu, în strategia pentru IMM-uri la orizont 2020 s-a introdus nevoia de stimulare cu precădere a IMM-urilor din domeniul serviciilor creative, subliniată anterior în concluziile unor cercetări ale lui Mereuţă.

Printre priorităţile strategice generate în urma cercetărilor microe­cono­mice se mai află nevoia unei strategii de dezvoltare definite pe trei dimensiuni (creştere econo­mică du­rabilă, educaţie, sănă­tate), nece­sitatea dezvoltării com­pa­niilor medii şi mari cu capital privat ro­mânesc sau un set de măsuri privind creşterea densităţii IMM-urilor în mediul rural.

Notă: Tabelul ZF include numai entităţile care fie au raportat cifra de afaceri, fie au comunicat informaţii privind dinamica vânzărilor. Totodată, în cazul grupurilor de companii, aşa cum este cazul Petrom sau Rompetrol, a fost inclusă în tabel entitatea cea mai importantă din punctul de vedere al vânzărilor. În cazul Automobile Dacia estimarea cifrei de afaceri pe 2015 s-a făcut pornind de la ritmul de creştere de 2,2% înregistrat în primele şase luni ale anului, pentru Kaufland România s-a ţinut cont de extinderea reţelei, în cazul British American Tabacco vânzările au fost în stagnare. Pentru Lukoil România s-a luat în calcul menţinerea volumelor vândute la care s-a aplicat scăderea preţurilor la carburanţi înregistrată la nivelul pieţei. Pentru E.ON România estimarea a luat în calcul evoluţia vânzărilor de gaze şi energie anunţate de companie, iar pentru GDF Suez Energy România calculul a fost făcut pornind de la ritmul de creştere anunţat în primele şase luni din 2015. În cazul MOL România, cifra reprezintă vânzările cumulate ale MOL România Petroleum Products şi ENI România. Roxana Petrescu

Sursa: Companiile, estimări ZF, Ministerul Finanţelor