ARACO: Românii construiesc tuneluri şi căi ferate în Germania, dar în ţară sunt daţi la o parte cu brutalitate de străini. ”Infrastructura trebuie con­struită de firme româneşti, nu de cele străine, pentru ca să existe un impact real şi în eco­nomie”

Autor: Bogdan Alecu 11.04.2016
Infrastructura trebuie con­struită de firme româneşti, nu de cele străine, pentru ca să existe un impact real şi în eco­nomie, este de părere Alexandru Dobre, preşedintele de onoare al Asociaţiei Române a Antre­prenorilor din Construcţii (ARACO).
 
„Faptul că au fost daţi la o parte cu brutalitate constructorii români de către cei străini, preţurile au crescut la construcţii cu cel puţin 70-80%. Polonia a avansat mult şi datorită faptului că au propriul lor program de construcţii, nu pentru că ar avea tehnologie mai bună. Fără construc­tori locali şi lucrând cu americani, nemţi şi fran­cezi, România nu-şi va reveni“, a spus Alexan­dru Do­bre. El a subli­niat că dacă înainte de 1989 inginerii ro­mâni proiec­tau de la blocuri de lo­cuinţe la căi ferate fără ajutor din afară, acum fir­mele de con­strucţii lo­cale s-au extins în Vest pentru a căuta proiecte. „Acum, din 6.000 de an­ga­jaţi câţi are CNADNR, sub 200 de oa­meni au ex­perienţă în construcţii şi infra­struc­tură, restul sunt oameni care nu au lucrat nici măcar la un pod peste Olt, nu mai spun peste Dunăre sau vreun alt proiect mare. Avem de-a face cu o intervenţie brutală a politicului în acest domeniu“, a spus Dobre. Mulţi oa­meni cu experienţă lu­crează însă peste hotare, pentru com­panii locale sau străine.
 
„Am pierdut cinci contracte în Germania deoarece au venit spaniolii cu pre­ţuri cu 15-20% mai mici decât ale noastre, dar ei lucrează tot cu muncitori ro­mâni. Totuşi, în Germania am con­s­truit tuneluri şi cale ferată pentru tre­nu­rile de mare viteză ICE (care circulă şi cu peste 300 km/h - n.red.)“, a spus Au­gustin Sărmăşan, adminis­tra­torul com­pa­niei Mono Construcţii, înfiin­ţată în 1991 în Germania şi Ro­mâ­nia. Com­pa­nia realizează construcţii din beton armat, structuri metalice, con­soli­dări, restaurări, tunele, poduri şi dru­muri.
 
Situaţia dificilă din piaţa de cons­trucţii de după 2009 a condus la intrarea în insol­venţă sau în fali­ment a unui nu­măr mare de firme din domeniu. Totuşi, în ultimii ani se simte o uşoară revenire, însă ju­cătorii din piaţă spun că este o re­venire firavă.
 
Piaţa locală de con­strucţii a crescut anul tre­cut cu circa zece pro­cente faţă de anul an­terior, la 9,8 miliarde de euro. Totuşi, valoa­rea pieţei este cu 35% sub cea din 2008, ulti­mul an de boom.
 
„Creşterea în punc­te procentuale este apa­rent semnifi­cativă pen­tru că ea se rapor­tează la o valoare mo­destă înregistrată în 2014 şi este conjunc­tural majorată de finalizarea proiectelor din cadrul financiar comunitar 2007-2014. Practic s-a ajuns la o valoare com­parabilă cu cea din 2010 în condiţii de productivitate mult mai redusă şi cu marje modeste de profitabilitate. Nu tre­buie uitat preţul con­sistent plătit de sec­torul de con­strucţii în planul insol­ven­telor şi fali­men­telor“, a spus Laurenţiu Plosceanu, pre­şedintele ARACO.
 
Potrivit preşedintelui asociaţiei, principalele riscuri ale anului 2016 rămân ancorate în intrarea în inactivitate a multor societăţi de construcţii. Situaţia este generată de nivelul redus al investiţiilor publice în ciuda dimensiunii electorale a anului 2016 şi a potenţialului de lucrări de construcţii necesare. Mai mult, există sincope consistente în asigurarea finanţării pe proiectele începute şi se poate observa menţinerea poziţiilor abuzive ale entităţilor achizitoare cu capital de stat în materie de condiţii contractuale, caiete de sarcini. Plosceanu spune că termenul preconizat de finalizare şi adoptare a noului pachet de legi privind achiziţiile publice, şi anume cel de 18 aprilie 2016, coroborat cu perioada necesară asimilării şi implementării acestuia la nivelul entităţilor achizitoare creează premizele unui an eşuat din perspectiva reluării dinamicii pozitive şi sustenabile a activităţii din sectorul de construcţii.