Daca acceptam ca bancile sunt furnizoare de utilitati publice, va trebui sa acceptam si ca orice reglementare a activitatii lor fara studiu de impact poate crea risc sistemic

Autor: Florin Pogonaru 12.04.2016

Faptul ca dupa criza, bancile care au realizat pierderi uriase nu au putut fi declarate in stare de faliment  a demonstrat ca acestea nu se supun numai regulilor economiei de piata, ci indeplinesc  si functii de furnizoare de utilitati publice. S-a evitat o criza asemanatoare celei din 1929 prin acceptarea faptului ca falimentarea bancilor vinovate ar fi produs efecte devastatore asupra comunitatilor umane pe care acestea erau presupuse sa le serveasca.

Prin analogie, nu poti declara in stare de faliment si opri activitatea companiei furnizoare de apa/electricitate/gaze pentru ca periclitezi existenta populatiei arondate acestor companii.

Acelasi lucru se intampla si cu bancile. (vezi si: “Bancile, de la stalpii economiei de piata la simple furnizoare de utilitati publice”- ZF 26 octombrie 2008 autor Florin Pogonaru).

In cazul bancilor, utilitatea furnizata  este cea de intermediere financiara respectiv asigurarea utilizarii disponbilitatilor financiare existente la populatie, firme si stat prin redirijarea lor catre cei care pot sa le foloseasca eficient, pe baza de garantii rezonabile.

Acceptand ca bancile sunt  furnizoare de utilitati publice a trebuit sa acceptam si ca orice reglementare a acestora fara studiu de impact creaza risc sistemic.

Exercitarea functiei de furnizor de utilitate publica nu se poate face decit prin prisma protectiei pe termen lung a consumatorului. Este esential sa asiguri in conditii de eficienta furnizarea apei, gazului, elctricitati catre o comunitate si nu sa motivezi managementul companiei furnizoare (prin bonusuri exorbitante) sa realizeze profit pe termen scurt.

Modul cum a fost motivat managementul bancilor pentru realizari pe termen scurt si modelele de afaceri care au permis privatizarea profitului si socializarea pierderilor bancilor (vezi si: ZF 16 februarie 2010 Florin Pogonaru: “Bancile din Romania au un model de afaceri ideal, atunci cand fac profit e numai al lor, iar cand inregistreaza pierderi le impart si cu clientii) au facut ca acestea sa devina posibile generatoare de crize sistemice.

Pervertirea funcitiei bancilor numai spre realizarea de profit nu a fost generata si nu a putut fi oprita de vreo institutie din Romania.

Pana la urma discutam de o tara in care peste 86% din activele sistemului bancar apartin capitalului strain  si in care modelele de afaceri sunt aduse din afara.

Exact inainte de criza, Alain Greenspan spunea ca ar fi contraproductiv “sa se impotriveasca rolului bancilor de a poleniza economia” .

La noi in 2007 guvernatorul BNR incerca sa inhibe creditarea prin dobinzi ridicate atragandu-si critici dure din mediul de afaceri (vezi inclusiv: “Cui prodest” ZF 25 iunie 2007, Florin Pogonaru).

Nici politicienii si nici mass media nu au protestat la acel timp impotriva “rolului polenizator “al bancilor. Functionam cu totii, in dependenta entuziasta de modelele de afaceri imbratisate pe plan mondial. Cresteam pensile si salariile, ofeream subventii, economia duduia.

Acum uitam din nou, dar venind din sens contrar, ca bancile sunt simple furnizoare de utilitati publice. Vrem sa pedepsim compania de apa pentru ca a stimulat cererea de apa a unor clienti inundandu -le curtile si ii cerem sa isi ia apa inapoi. Daca ar fi vorba numai de clienti mici lipsiti de aparare, lucrurile ar fi de inteles.

Important ar fi sa intelegem cum s-a ajuns la aceasta situatie si sa o reglementam pe baza de analize de impact. Dezbatere publica si actiunea politica ar trebui sa vizeze :

-cum ii motivam pe bancheri sa actioneze in slujba comunitatilor carora le asigura furnizarea de intermediere financiara

-ce mecanisme cream ca in situatia in care activele bancare sunt detinute in proportie de peste 86% de entitati straine-crizele altora sa nu devina automat si crizele noastre.

E corect de facut aici si mentiunea ca in cazul unora din cele mai semnificative banci cu capital strain, pentru evitarea crizei si sub presiunea BNR si a  unor institutii financiare internationale, acestea au facut transferuri masive de capital catre filiale din Romania.

Politicienii au prins foarte bine si folosesc pentru dobandirea de capital electoral, faptul ca bancile si au uitat in timpul crizei functia de furnizor de utilitati publice.

Uita insa ca daca au acceptat ca bancile au o astfel de functie, atunci isi asuma responsabilitatea ca reglementarea proasta a functionarii acestora  poate crea risc sistemic.

Florin Pogonaru este presedinte al  Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania