Controverse pe subvenţiile agricole: se egalează sau nu cu cele primite de fermierii din Occident?

Autor: Roana Rotaru 13.04.2016

Specialiştii în agricultură au dubii că anul acesta subvenţiile agricole vor ajunge la nivelul celor plătite fermierilor din Occident.

„Eu cred că pentru un produs, de exemplu carne de pui sau de vită, subvenţia pe care o acordă statele membre ale UE pe suprafaţa de teren agricol sau pe cap de animal este mult mai mare în străinătate decât putem noi asigura în România, ceea ce înseamnă că preţul de cost obţinut pentru un kilogram de salam, un kilogram de pui sau orice alt­ceva este mult mai mic decât îl obţine un român fără o subvenţie consistentă sau măcar egală cu competiţia. Eu sunt convins că mai sunt şi alte subvenţii, cum să le spunem... colaterale, care se regăsesc în preţul de cost“, a declarat pentru ZF Ioan Dîrzu, fost şef al Albalact.

Subvenţiile alocate fermierilor români vor ajunge în 2016 la nivelul celor pe care le primesc celelalte state membre ale UE, afirma ministrul agriculturii, Achim Irimescu, într-un interviu acordat recent ZF, o veste pe care specialiştii din agricultură o privesc cu rezervă. Aceste subvenţii au fost negociate înainte de aderarea la UE, când ţările nou-intrate în Uniune au primit doar o parte a subvenţiei directe acordate agriculturii vest-europene, începând cu o cotă de 25%. „În 2002 mi s-a comunicat că toţi cei care vor adera de acum înainte din Europa Centrală şi de Est primesc o subvenţie de 25%. Eu am întrebat, dar dacă ar adera Elveţia? Au zis: Nu, domnule, că ei au alte preţuri, voi aveţi alte avantaje: forţă de muncă ieftină, terenuri ieftine, şi atunci ni s-a aplicat gradual subvenţia. Noi am plecat cu 25% şi în 2016 ajungem la 100%“, a declarat Irimescu.

În ţările UE în care subvenţia se acordă la hectar, şi nu pe fermă, medie europeană este 265 de euro pe hectar, potrivit ministrului agriculturii, faţă de 170 euro cât este subvenţia medie pe hectar pe care fermierii români o încasează pentru 2015, conform reprezentanţilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (APIA). Aceste diferenţe între subvenţiile acordate se reflectă în preţurile de cost ale alimentelor şi astfel se explică cum de unele produse din import sunt mai ieftine decât cele fabricate local, explică deputatul PSD Ioan Dîrzu.

„Celelalte ţări au fost probabil mai abile“ - explicaţia lui Nicolae Horumbă, directorul general adjunct APIA pentru diferenţele dintre subvenţiile acordate în ţările UE.

„Aşa cum şi domnul ministru (Achim Irimescu - n. red) a mai declarat, şi sunt adeptul ideii respective, celălalte ţări au fost probabil mai abile, mai bine fundamentate atunci când au stabilit schemele de plată pentru care vor să aplice. Noi am stabilit că avem o multitudine de scheme de plată. În ceea ce priveşte cel puţin sprijinele cuplate, mie mi se pare că sunt multe şi am fi putut să optăm, spre exemplu, spre modelul adoptat de Germania cu mai puţin sprijin cuplat“, a declarat luni Nicolae Horumbă, directorul general adjunct APIA.

Când România a negociat subvenţiile s-a luat în calcul producţia medie realizată între anii 1998-2002, o perioadă cu producţii medii destul de mici. De atunci nu s-a mai renegociat sprijinul financiar acordat fermierilor, chiar dacă producţia ţării s-a redresat în ultimii ani. În 2007, după aderarea României la UE, subvenţia medie pe hectar era în jur de 100 de euro şi a crescut gradual până la 170 de euro, cât este subvenţia medie în prezent.

„Dacă pentru o tonă de produs, Europa acorda atâţia euro, România care are o producţie medie mică primeşte atâţia euro, de aici toată tărăşenia. Practic noi am fost sancţionaţi la modul în care am negociat, pentru că noi nu trebuia să negociem pe producţie, trebuia să negociem pe suprafaţă“, a spus Toma Adrian Dinu explicând că nicio ţară membră UE nu va fi de acord cu egalizarea subvenţiilor pentru că acest lucru ar însemna să taie de la ei şi să ne dea şi nouă sau să mărească UE fondurile alocate.

 „Îi vedeţi pe fermierii germani, englezi, francezi să accepte povestea aceasta (egalizarea subvenţiilor – n.red.) şi să mai fie şi de acord cu ea? Eu nu o văd realizabilă în perioada următoare“, a concluzionat el.