FMI vede un avans al PIB în 2016 de 4,2%. Economia merge ca pe roate, dar economiştii spun că balul se va termina în 2017 şi urmează corecţii

O creştere de peste 4% din PIB este posibilă, întrebarea este dacă aceasta este şi sustenabilă pe termen lung, subliniază ei. „Creşteri de 0,2 - 0,3 procente nu sunt foarte mari. FMI şi-a ajustat, practic, prognozele la ultimele date. Pe 2016 nu se mai pune problema ca avansul PIB să nu atingă patru procente. Consumul creşte puternic şi, fiind an electoral, se dau bani cu ambele mâini, ceea ce asigură această creştere. Întrebarea este dacă avansul este sustenabil pe termen mai lung. Ce se va întâmpla în 2017? Deficitele vor fi mai mari, deja deficitul comercial începe să îngrijoreze“, comentează ana­listul economic Aurelian Dochia.

Dochia îşi păs­trează previziunea anterioară de creş­tere a economiei cu 4% în acest an.

Raiffeisen Bank îşi păstrează prognoza de creştere de 4%.

„Mai sunt multe luni în faţă, nu vedem niciun motiv să modificăm prognozele. Unele lucruri merg mai rău, cum este industria, altele, precum construcţiile, mai bine. Dar este prea devreme să tragem o concluzie. Între 4% şi 4,2% nu e o diferenţă mare“, comentează Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raif­feisen Bank.

Ciprian Dascălu, economistul-şef al ING Bank, afirmă şi el că, deşi condiţiile economice externe se îmbunătăţesc, analiştii băncii îşi păstrează previziunea de creştere economică anterioară de 4,2%.

„Riscurile externe sunt în jos, dar noi ne aşteptam ca, în a doua parte a anului, pieţele să vadă primele semne pozitive ale rebalansării economiei chineze. În prima parte a anului ne aşteptăm ca stimulul fiscal intern din ultima parte a anului precedent să compenseze deteriorarea mediului extern. Indicatorii cu frecvenţă ridicată precum vânzările cu amănuntul înregistrează creşteri accelerate. În pofida încetinirii producţiei industriale, indicatorii de încredere pe regiune sugerează o revenire. Ne menţinem creşterea economică prognozată la 4,2% pe fondul cererii interne puternice în acest an şi 4,1% pentru 2017. Suntem conştienţi că pentru anul următor riscurile sunt predominant în sensul revizuirii în jos a proiecţiei de creştere economică dacă cererea externă nu-şi revine, având în vedere că ne aşteptăm la o înăsprire a condiţiilor monetare şi la consolidare fiscală după alegeri.“

Şi FMI vede o scădere a economiei în 2017, până la 3,5%.

Chiar dacă creşterea de prognoză nu este mare (0,3 puncte), FMI intră, prin anunţul unei creşteri de peste 4%, în rândul instituţiilor internaţionale care indică o creştere economică pentru România de 4% şi peste, 4% Banca Mondială şi 4,2% Comisia Europeană.

„Prognoza FMI este o recalibrare a aşteptărilor Fondului la realitatea actuală din România, în care politica fiscală expansionistă, creşterile salariale importante vor continua să suprastimuleze consumul privat“, comentează Dumitru Teodor Dulgheru, coordonatorul echipei de cercetare macro şi titluri cu venit fix din cadrul BCR, cea mai puternică bancă din sistem.

„În ceea ce ne priveşte, menţinem prognoza PIB pentru acest an la 4,1%, consumul gospodăriilor fiind principalul motor al creşterii. Investiţiile şi-ar putea reduce dinamica faţă de anul anterior, în condiţiile unei asborbţii încă slabe a fondurilor europene din alocarea 2014-2020, iar exportul net va continua să frâneze expansiunea (dinamica importurilor de bunuri şi servicii o va depăşi pe cea a exporturilor)“, mai comentează Dulgheru.

Economiştii BRD-Groupe Societe Generale îşi menţin, la rândul lor, previziunea privind rata de creştere reală a PIB la 3,9%.

„2016 este un an delicat atât din punctul de vedere al mediului intern, cât şi al celui extern“, comentează Florin Libocor, economistul-şef al BRD SocGen.

În ceea ce priveşte Banca Transilvania care are cea mai înaltă prognoză de creştere pentru economia României de 5%, aceştia au redus în martie uşor previziunea de creştere cu 0,1% şi nu anunţă că ar face din nou modificări.

Potrivit raportului FMI din aprilie „World Economic Outlook“ publicat marţi, România ar urma să aibă în 2016 a doua cea mai mare creştere economică din UE, după Irlanda, al cărei PIB este estimat să crească cu 5%, după o creştere spectaculoasă de 7,8% în 2015 (3,8% în cazul României).

Datele de început de an arată că economia evoluează în parametrii anticipaţi. Cu excepţia industriei care a început anul cu o cădere (minus 0,5% în primele două luni din an), dar dă semne de revenire, toate celelalte rotiţe ale economiei se mişcă silenţions.

Construcţiile cresc, urmând tendinţa de anul trecut când au avansat cu 10%. Consumul creşte cu două cifre, ceea ce antrenează majorarea importurilor, provocând îngrijorarea economiştilor. Însă creşerea era inevitabilă în condiţiile relaxării fiscale şi a majorărilor salariale. Majorarea consumului se vede în accelerarea importurilor care cresc peste exporturi antrenând majorarea deficitului de cont curent al balanţei de plăţi. Însă deficitul balanţei comerciale care a ajuns la un miliard de lei la două luni este contrabalansat de exporturile de servicii, tot de aproape un miliard de euro. Prin urmare, FMI vede la final de an deficitul de cont curent la 1,7% din PIB, un deficit care poate fi uşor finanţat şi nu pune probleme poziţiei ţării pe pieţele financiare. În ceea ce priveşte finanţele publice, în primele două luni din an, bugetul consolidat este pe un uşor excedent de 0,1% din PIB, faţă de un deficit de 3% prevăzut pentru final de an.

FMI nu face previziuni privind deficitul bugetar, dar potrivit Comisiei Europene există riscul ca acesta să depăşească anul acesta pragul maxim admis de 3% din PIB şi să sară de 4% în 2017. Astfel de derapaje ar atrage atenţia şi ar putea deteriora poziţia României pe pieţele financare, se tem economiştii. Prin urmare, problema nu este anul 2016, ci 2017 şi următorii când ar putea interveni corecţii în politica bugetară şi fiscală, corecţii ce ar putea limita creşterea economică.

Potrivit documentului citat, în Europa previziunea FMI de creştere economică ar urma să fie de 2% anul acesta şi 2,1% anul viitor. Ţările din regiune vor avea şi ele ritmuri de creştere peste media europeană. Polonia va creşte, potrivit previziunilor FMI, cu 3,6% anul acesta şi cu tot atât anul viitor. PIB-ul Ungariei va avansa cu 2,3% în 2016 şi cu 2,5% în 2017, iar Cehia va creşte cu 2,5% anul acesta şi cu 2,4% anul viitor.

La nivel global creşterea economică va fi de 3,2% anul acesta şi 3,5% în 2017.