ZF Antreprenorii României. Capitalul autohton este un patrimoniu naţional şi o garanţie a suveranităţii

Antreprenoriatul românesc trebuie să fie pe prima pagină a agendei guvernului, care trebuie să analizeze func­ţia de patrimoniu naţional pe care o are capitalul autoh­ton şi garanţia de suveranitate pe care acesta o reprezintă.

„Guvernul ar trebui să ne lămurească dacă masa de an­tre­prenori şi cei care produc valoare adăugată în eco­no­mie sunt un patrimoniu naţional sau nu, dacă bogăţia fiecăruia dintre noi este bo­găţia acestei ţări şi dacă nu cum­va este o ches­­tiune de su­ve­ranitate. Din păcate, se spu­ne mult că dacă oa­me­nii au averi nu mai pot fi con­­­duşi şi re­pre­­zin­­tă o vulnera­bi­­­litate“, a de­cla­­­rat Andrei Mosc­vi­ciov, con­silier eco­no­­mist în ma­­nage­ment în ca­drul  An­vico SA din Mu­reş, com­panie care asi­gură servicii de ma­nagement al do­cu­men­te­lor, fiind parte­ner pe plan local al Xerox sau IBM.  

Declaraţia managerului a fost făcută în cadrul conferinţei „Capitalul privat românesc - o şansă pentru dez­voltarea economică a României“, organizată de ZF îm­pre­ună cu Banca Transilvania la Sibiu. Aceasta este a treia opri­re a proiectului ZF Antreprenorii României, după Piteşti şi Braşov, iar în perioada următoare iniţiativa ZF va continua în cele mai mari oraşe din ţară.

Andrei Moscviciov a subliniat importanţa companiilor mici pentru economia locală, în judeţul Mureş firmele cu cifra de afaceri de sub 1 milion de lei angajând peste 40% din totalul salariaţilor. Companiile din Mureş au în total afaceri de peste 24 mld. lei. Exemplu Mureşului poate fi replicat la nivelul întregii ţări, în condiţiile în care IMM-urile sunt cei mai mari angajatori din economie.

„Trebuie să susţinem clasa antreprenorială şi capitalul românesc. România nu are viitor fără firmele autohtone“, a spus în cadrul conferinţei şi Remus Borza, preşedintele grupului Polisano, cu afaceri anuale de peste 1,7 mld. lei (aproape 400 mil. euro). Borza, care conduce una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din Sibiu, a subliniat şi faptul că firmele cu acţionariat privat românesc sunt discriminate în raport cu cele private şi chiar şi cu cele de stat. Ideea este susţinută şi de Andrei Ursulescu, director general al Scandia Food Sibiu, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa naţională a produselor din carne.

„Problema României este faptul că statul nu are încredere în companiile româneşti şi antreprenorii nu au încredere unul în altul. De aici trebuie să plecăm în rezolvarea problemelor mediului de afaceri, de la încredere. În plus, se discută prea mult de atragerea capitalului străin. Este lăudabil că se încearcă acest lucru şi avem nevoie şi de investiţii străine, însă din păcate s-a ajuns să se înţeleagă dezvoltarea unui mediu de afaceri sănătos doar prin atragerea de capital străin“, a spus managerul, care conduce o companie cu afaceri de peste 220 mil. lei (50 mld. euro). Cele mai mari zece afaceri antreprenoriale din judeţul Sibiu, unde trăiesc aproximativ 400.000 de oameni, au împreună rulaje de circa 2 miliarde de lei (aproximativ 460 milioane de euro în 2014), venituri adunate cu ajutorul a 6.500 de angajaţi.

Sibiu, 14 aprilie: managerii şi bancherii au subliniat nevoia ca antreprenorii să se cunoască şi să discute, dar şi să renunţe la rivalităţi

Per total, companiile din Sibiu au rulaje 29 mld. lei anual. Cea mai mare companie antreprenorială la nivel de judeţ este firma Compa, cu venituri totale de 491 mil. lei (circa 109 mil. euro) în 2015, an în care compania a avut un profit net de 28 milioane de lei (peste 6 milioane de euro), conform celor mai recente date ale ZF. Ioan Deac, directorul general al Compa, consideră că antreprenorii şi guvernul ar trebui să se înţeleagă şi că şansa la dezvoltare o are fiecare om de afaceri în parte. De asemenea, el subliniază că în ciuda unui mediu de afaceri dificil Compa a reuşit să se dezvolte.

„Noi am învăţăm să ne răfuim cu instituţiile statului şi între noi. Însă, cred că ar fi mai eficient să ne înţelegem şi să găsim căile pentru ca firmele româneşti să se dezvolte în România. N-aş zice că firmele româneşti nu au nicio şansă să se dezvolte, însă şansa nu ţi-o oferă nici guvernul nici finanţele public e, ci o are fiecare în mâna lui, iar prin perseverenţă şi pregătire poate să şi-o pună în valoare“, a mai spus el.

Pe de altă parte, managerii şi bancherii au subliniat încă o dată nevoia ca antreprenorii să se cunoască şi să discute, dar şi să renunţe la rivalităţi.

„Am constat că prin unitate şi prin asociere forta capitalului românesc poate creşte. Şi cred că este o problemă pentru antreprenorii români şi în general pentru cultura românească pentru că funcţionează mai degrabă proverbul „să moară capra vecinului, în loc să ne aliniem astfel încât să avem mai multă forţă“, a spus şi Andrei Dudoiu, director general adjunct al Băncii Transilvania.