ZF Antreprenorii României. Antreprenorii din Banat: Nu găsim forţă de muncă. Sistemul educaţional este învechit şi prost aplicat

Autor: Mădălina Dediu Panaete 21.04.2016

Lipsa personalului calificat şi infrastructura proastă sunt piedici în calea businessului, dar accesul la capital a devenit mai facil.



„Capitalul financiar nu mai este de ajuns pen­tru a produce valoare. Avem nevoie de ino­va­ţie, iar capitalul uman a devenit mai important ca cel finan­ciar. (...) Însă sistemul edu­caţional lasă de dorit, este învechit şi prost apli­cat. Avem oameni care vin să se anga­jeze în România, vin pe posturi de mid­dle management şi nu ştiu unde este Grecia pe hartă. Prin urmare, calitatea capi­talului uman este foarte impor­tantă“, a declarat Adrian Minea, direc­torul general al firmei de transport şi logistică Bipmobile Timişoara.

Declaraţia managerului a fost făcută în cadrul conferinţei „Capitalul pri­vat românesc - o şansă pentru dez­vol­tarea economică a României“, orga­ni­zată de ZF împreună cu Banca Tran­silvania la Timişoara. Aceasta este a patra oprire a proiectului ZF Antre­prenorii României, după Sibiu, Piteşti şi Braşov, iar în perioada următoare ini­ţiativa ZF va continua în cele mai mari oraşe din ţară.

Judeţul Timiş, unde trăiesc peste 680.000 de oameni, avea un şomaj de 1,4% în octombrie, faţă de media naţio­nală de 4,9%. Pe de altă parte, în Caraş-Se­verin rata şomajului era de 4,1% în ace­eaşi perioadă.

„În prezent, nu mai dis­cutăm de existenţa unor resurse uma­ne cali­ficate, discutăm despre existenţa unor resurse pe care ni le asumăm să le for­măm“, a spus şi Bogdan Cocian, direc­torul general al ElbaTimişoara, una dintre cele mai mari afaceri antre­pre­noriale din judeţ, cu afaceri de 190 de milioane de lei în 2014.

TimiŞ, „judeţul unde doar dacă nu vrei nu-ţi găseşti loc de muncă“, a devenit în ultimii ani unul dintre cei importanţi poli industriali ai României, proximitatea faţă de graniţa din vest, care deschide practic poarta către export, fiind unul dintre principalele motive pentru care regiunea a fost preferată pentru investiţii de giganţi din industria componentelor auto precum Continental, Delphi sau TRW Automotive.

Astfel, mai mult de jumătate din businessul general de companii la nivelului judeţului este adus de multinaţionale, în timp ce în Caraş-Severin capitalul străin are doar 38% din cifra de afaceri totală. Însă în jurul multinaţionalelor şi-au dezvoltat businessurile şi antreprenorii români. Astfel, creşterea businessului la nivelul judeţului a început să creeze probleme companiilor locale şi multinaţionale în ceea ce priveşte găsirea de forţă de muncă.

„Mirajul multinaţionalelor şi plecatul oamenilor în străi­nă­tate reprezintă o problemă tot mai complicată pentru atra­gerea resurselor umane“, a spus Andrei Dudoiu, directorul ge­neral adjunct al Băncii Transilvania.

Însă situaţia nu este caracteristică doar judeţului Timiş, care se manifestă şi în cele mai importante oraşe din România.

„În Reşiţa nu reuşim să angajăm ingineri, nu mai găsim oameni calificaţi. Toţi inginerii buni doresc să plece din Reşiţa, asta în ciuda faptului că salariile pe care le oferim noi sunt mult peste media din Reşiţa“, a declarat  Iancu Şuteanu, inginer electrotehnică la compania Electroechipament Industrial, care deţine un punct de lucru în Reşiţa.  Astfel, antreprenorii propun relocarea oamenilor din zone unde şomajul este ridicat în regiune, aşa cum sunt Timi­şul sau Clujul, unde locurile de muncă disponibile sunt numeroase.

„Ar trebui să sprijinim relocarea oamenilor către zonele unde pot găsi locuri de muncă, să nu-i lăsăm să plece în străinătate, ci să le oferim o şansă mai bună. Niciodată nu a existat un mesaj de tipul: dacă nu vrei să mai stai fără job, mergi la Timişoara, la Bucureşti sau în alte oraşe în care găseşti loc de muncă“, a spus Ovidiu Şandor, CEO al dez­voltatorului imobiliar  ModaTim Investment din Timişoara.

Însă din acest punct de vedere părerile antreprenorilor sunt împărţite, unii susţinând că Timişoara nu are infrastructura necesară pentru a primi mai mulţi oameni. Unul dintre aceşti antreprenori este Ioan Popa, directorul general al Pangram Reşiţa, care consideră că Timişoara nu este pregătită să primească mai mulţi oameni.

„Am fost la Zürich, care are 350.000 locuitori, cam cât Timişoara, dar acolo intră şi ies zilnic un milion de oameni, de trei ori mai mult decât populaţia. Iar 86% dintre aceştia vin pe cale feroviară, fie cu trenul, fie cu metroul. Timişoara nu e pregătită să primească atât de mulţi oameni. Nu cred că e  inteligent să încercăm să mai atragem unităţi de producţie în oraş, nu veţi mai putea să trăiţi aici, va trebui să mai externalizaţi secţii şi să plecaţi din oraş“, a spus fondatorul Pangram. Ioan Popa are în plan să renunţe la conducerea producătorului de paste pentru a conduce primăria Reşiţa, un oraş cu circa 70.000 de locuitori.