VIDEO ZF Live. Mădălina Racoviţan, partener KPMG: Creşterea salariului minim îi va afecta cel mai mult pe angajatorii din construcţii, agricultură şi confecţii

Autor: Roana Rotaru 29.04.2016
Creşterea salariului minim pe economie de luna viitoare nu va genera o majorare a veniturilor angajaţilor cu salarii mai mari decât minimul pe economie, este de părere Mădălina Racoviţan, partener Consultanţă Fiscală în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală KPMG.
 
Salariul minim pe economie va creşte de la 1.050 lei brut în prezent la 1.250 lei brut începând cu data de 1 mai 2016, o măsură de care se vor bucura în jur de 1,1  milioane de români care sunt plătiţi cu salariul minim pe economie.
 
„Mă aştept ca angajatorii care au angajaţi cu salarii mari să nu majoreze salariile la toată lumea. În mod evident angajatorii trebuie să se conformeze cu această lege. Istoria a arătat că odată cu creşterea salariului minim printr-o lege, vor creşte şi numărul de angajaţi cu salarii minime, ceea ce înseamnă că cei care au salariul în jur de 1.250 lei să nu beneficieze neapărat de o creştere salarială“, a declarat Mădălina Racoviţan în cadrul emisiunii online de business ZF Live.
 
KMPG a lansat un studiu asupra salariilor minime din 31 de ţări din Europa, care arată că în doar 22 dintre aceste ţări există un salariu minim obligatoriu, iar în anumite ţări, precum Marea Britanie acesta se stabileşte în funcţie de mai multe criterii precum vârstă sau sectorul de activitate. Dintre cele 22 de ţări în care există un salariu minim, cel mai mic salariu este în Bulgaria, de doar 214 euro, iar cel mai mare este în Luxemburg unde salariul minim este de 1.923 euro. România surclasează Bulgaria cu un salariu minim de aproximativ 280 euro, de la 1 mai.
 
Companiile cele mai afectate de această măsură legislativă vor fi cele care folosesc forţă de muncă necalificată, cum se întâmplă în construcţii, agricultură sau confecţii, potrivit Mădălinei Racoviţan. Un salariu minim pe economie de 1.250 lei brut înseamnă că salariatul va primi în mână 925 lei, pentru care angajatorul cheltuie 1.538 lei per salariat.
 
„Factorul taxării e important de luat în calcul în această poveste, mă aştept ca IMM-urile să fie mai afectate ca multinaţionalele. Pentru anumite sectoare, mă aştept să fie o problemă. Îmi imaginez că ar putea să rezulte într-un  grad mai mare de nedeclarare a veniturilor. Cei mai afectaţi vor fi cei care folosesc forţa de muncă mai puţin calificată cum ar fi construcţiile, agricultura sau confecţiile“, a spus partenera Racoviţan, explicând că sunt necesare adoptarea unor măsuri de relaxare fiscală, pentru că aproximativ  60% din salariul minim merge către angajat şi 40% către stat.
 
 
Alte declaraţii făcute de Mădălina Racoviţan, partener în Consultanţă Fiscală al KPMG în România:
 
- Salariul mediu al unui junior la KMPG este la nivelul de piaţă, de 600-700 de euro brut
 
- Avem o serie de discuţii cu studenţi din afara Bucureştiului  prin care încercam să-i convingem să vină în Bucureşti. Noi considerăm că centrele universitare din afara Bucureştiului dau candidaţi buni şi constatăm ca sunt centre universitare unde oamenii par mai mobili.
 
- În Iaşi am fost surprinşi  de numărul de studenţi care vor sa vin în Bucureşti, pe când în Constanţa am observat  că  nu vor să vină. În Cluj şi Timişoara avem birouri acolo, deci nu e nevoie să-i convingem să vină în Bucureşti.
 
- Eu cred că o să ajungem „în viaţa noastră“ la salariul minim din Polonia. Sunt optimistă cred în România şi cred că vom recupera. Va fi greu să ridicăm întreaga economie la un nivel precum cel din Franţa.
 
- La nivelul UE exista o propunere a Comisei Europene pentru ca în diferite state prestările de servicii transnaţionale să fie plătite la fel, conform conceptului „Equal pay for equal work“. În România există o serie de angajatori care fac business din a trimite salariaţi pe piaţa forţei de muncă din alte ţări membre.