Lucian Mihai, fost preşedinte al Curţii Constituţionale: Neconstituţionalitatea Legii privind darea în plată. Cât va dura până când va ajunge pe masa judecătorilor de la CCR?

Autori: Lucian Mihai , Valentin Berea 28.04.2016

Un subiect de actualitate care a fost şi este în continuare intens dezbătut îl constituie „Legea dării în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite” („Legea dării în plată”), promulgată de Preşedintele României şi care intră în vigoare în termen de 15 zile de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I. Este cunoscut faptul că la sfârşitul anului 2015 Preşedintele României a retrimis Parlamentului proiectul de lege în forma iniţială, spre reexaminare, la acel moment considerându-se că modalitatea în care era redactat nu răspundea exigenţelor de tehnică legislativă. În mod special, s-a considerat că textul propus nu reglementează suficient de clar domeniul de aplicare a legii, mai ales având în vedere derogările semnificative de la normele generale din Codul civil şi Codul de procedură civilă pe care le conţine. Varianta adoptată ulterior reexaminării şi promulgată de Preşedintele României a clarificat unele dintre aspectele sesizate, însă continuă să comporte îndoieli cu privire la constituţionalitatea sa în raport cu, de exemplu, principiul previzibilităţii şi accesibilităţii normei legale, principiul libertăţii economice, principiul garantării proprietăţii şi principiul neretroactivităţii legii. Îndeosebi această din urmă problemă ar putea conduce la paralizarea aplicării Legii dării în plată cu privire la contractele de credit aflate în derulare la momentul intrării acesteia în vigoare.

Ne referim la prevederile art. 11, potrivit cu care „ş…ţ prezenta lege se aplică atât  contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, cât şi contractelor încheiate după această dată.” Deşi raţiunea socială (şi chiar şi cea electorală), a reglementării poate fi înţeleasă, este deasupra oricărei îndoieli  că intervenţia statului nu poate avea loc cu ignorarea principiilor constituţionale care stau la baza statului de drept. În mod concret, redactarea actuală a reglementării citate nu ţine cont de principiul consacrat în art. 15 alin. (2) din Constituţie potrivit căruia legea civilă poate să dispună numai pentru viitor. Cu alte cuvinte, în ceea ce priveşte raporturile juridice izvorând din contracte încheiate sub imperiul reglementărilor anterioare, care nu prevedeau mecanismul unilateral al dării în plată a imobilului în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin contractele de credit, Constituţia determină, prin principiul neretroactivităţii legii civile, imposbilitatea aplicării prevederilor Legii dării în plată.

Există o jurisprudenţă extrem de bogată a Curţii Constituţionale cu privire la aplicarea principiului neretroactivităţii legii civile. Astfel, cu titlu de statuare generală, Curtea a reţinut într-o decizie pronunţată în anul 1994 că raţiunea înscrierii principiul neretroactivităţii în Constituţie „ş…ţ se justifică prin faptul că asigură în condiţii mai bune securitatea juridică şi încrederea cetăţenilor în sistemul de drept, precum şi datorită faptului că blochează nesocotirea separaţiei dintre puterea legislativă, pe de o parte, şi puterea judecătorească sau cea executivă, contribuind în acest fel la consolidarea statului de drept” (Decizia nr. 9/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 326 din 25.11.1994). Într-un context mai concret, care a avut în vedere o situaţie similară celei vizate de prima teză a art. 11 din Legea dării în plată, Curtea Constituţională a statuat (sub semnătura unuia dintre autorii acestui material, ca preşedinte al Curţii) că „Aplicarea dobânzilor prevăzute la art. 5 alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 19/1994, în redactarea modificată prin Legea nr. 82/1995, contractelor de împrumut sau de vânzare încheiate anterior publicării acestei legi în Monitorul Oficial al României ar constitui o încălcare a principiului neretroactivităţii legii civile consacrat la art. 15 alin. (2) din Constituţie” (Decizia nr. 79/2000, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 15.08.2000). În acest fel, Curtea a stabilit că este interzisă aplicarea în raporturile juridice anterior constituite între părţi a unor dobânzi înfiinţate prin intermediul unei legi care a intrat în vigoare după momentul încheierii contractului. Această soluţie se impune în mod firesc, fiind evident că decizia părţilor de a contracta nu putea să aibă în vedere decât efectele produse de acel act juridic în raport cu legea sub imperiul căreia a luat naştere, adică legea de la momentul încheierii contractului.

De altfel, unele aspecte de neconstituţionalitate a Legii dării în plată au fost sesizate inclusiv de Guvernul României şi de Consiliul Superior al Magistraturii. Prin punctele de vedere transmise, ambele instituţii au criticat extinderea sferei de aplicare a legii dării în plată contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării sale în vigoare, detectând viciul de neconstituţionalitate care este posibil să conducă, în practică, la lipsirea parţială de efecte juridice ale acestei soluţii legislative.

După publicarea Legii dării în plată în Monitorul Oficial al României, Curtea Constituţională poate fi învestită cu controlul constituţionalităţii acesteia în baza art. 146 lit. d) din Constituţie, pe cale de „excepţie de neconstituţionalitate” ridicată în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial ori direct de către Avocatul Poporului. Este previzibil că în contextul diverselor litigii prilejuite de derularea contractelor de creditare, instituţiile bancare vor folosi instrumentul juridic al excepţiei de neconstituţionalitate,  având de partea lor argumente solide.  Admiterea unei excepţii de neconstituţionalitate având ca obiect art. 11 din Legea dării în plată va constitui o amputare însemnată a acesteia, rămânând ca ea să poată fi aplicată numai cu privire la contractele de creditare încheiate după intrarea sa în vigoare.

Prof. dr. Lucian Mihai – Fost Preşedinte al Curţii Constituţionale, Of Counsel - RTPR în asociere cu Allen & Overy

Avocat Valentin Berea - Partener - RTPR în asociere cu Allen & Overy