A fost lansat „Acceleratorul de idei”/ de Ziarul de duminică

Autor: Ziarul de Duminica 28.04.2016

Cea mai bună piesă românească a anului 2015

Juriul Concursului de dramaturgie „Cea mai bună piesă românească a anului 2015”, organizat de UNITER, compus din criticii Marina Constantinescu, Dan C. Mihăilescu şi regizorul Bobi Pricop, a desemnat câştigătorul concursului de dramaturgie „Cea mai bună piesă românească a anului 2015”.

 

Juriul a decis să reţină în Selecţia Finală următoarele piese:

1. „Nadia”, de Diana-Florina Avrămuţ

2. „Colecţionarul de timp”, de Stela Giurgeanu

3. „Singurătatea pietrelor”, de Flavius Lucăcel

Dintre acestea, Juriul a hotărât să desemneze câştigătoare piesa Nadia, de Diana-Florina Avrămuţ (în imagine).

Programul Piesa Anului al Uniunii Teatrale din România – UNITER se desfăşoară sub egida Casei Regale a României. Premiul va fi oferit în seara zilei de 9 mai 2016 în cadrul Galei Premiilor UNITER, pe scena Teatrului „Regina Maria din Oradea. Editura UNITEXT a UNITER va publica un volum cu piesa câştigătoare.

 

Cavarana Gaudeamus la Cluj-Napoca

După cinci zile de festin literar, popasul clujean al Caravanei Gaudeamus s-a încheiat. Ediţia cu numărul 17 a Târgului Gaudeamus Cluj-Napoca, organizat de Radio România, prin Centrul Cultural Media şi Radio Cluj, s-a desfăşurat în perioada 20-24 aprilie, în Piaţa Unirii. Evenimentul a reuşit să egaleze şi chiar să depăşească unele dintre recordurile Caravanei: 90 de expozanţi, peste 600 mp de standuri, 135 de evenimente editoriale şi peste 27.000 de vizitatori sunt

principalele repere care vorbesc despre succesul ediţiei din acest an. Preşedintele de onoare al ediţiei a fost scriitorul Horia Bădescu.

Premiile Târgului Gaudeamus Cluj-Napoca 2016 sunt următoarele:

Trofeul Gaudeamus: locul al III-lea – Editura Polirom, locul al II-lea – Editura Humanitas şi locul I – Editura Şcoala Ardeleană;

Volumul „Altfel despre Părintele Arsenie Boca”, în convorbiri cu Marius Vasileanu, publicat de Editura Şcoala Ardeleană, a fost desemnat Cea mai râvnită carte a târgului.

Trofeul Presei, pe secţiunile publicaţii, radio, TV şi online, a revenit cotidianului „Făclia”, postului Radio Impuls, postului Digi24 şi site-ului www.cluj.com.

Premiul Educaţia, oferit de către organizatori, a fost decernat Academiei de Studii Economice din Bucureşti.

Premiul Miss Lectura a fost câştigat de domnişoara Maria Bocoş şi a fost oferit de organizator şi Lions Club Genesis Cluj.

Pe parcursul Târgului, vizitatorii au avut ocazia să participe la Tombola Gaudeamus, organizată pe baza buletinelor pentru Votul Publicului. Premiile au constat în sume de bani oferite de Lions Club Genesis Cluj (locul I – 500 de lei, locul al II-lea – 300 de lei, locul al III-lea – 200 de lei şi 4 menţiuni a câte 100 de lei, un premiu pentru „Cel mai vârstnic cumpărător” (foto 2) şi un premiu pentru „Cel mai tânăr cumpărător”, fiecare în valoare de 200 de lei) şi 3 piese de mobilier oferite de Casa Augustin.

De la Cluj-Napoca, Radio România duce Cartea mai departe, la Oradea. Cea de-a treia ediţie a Târgului Gaudeamus Oradea, organizat de Radio România şi Primăria Municipiului Oradea, va avea loc în perioada 18-22 mai, în Parcul 1 Decembrie.

 

A cincea ediţie a Premiilor Naţionale pentru Poezie „Mircea Ivănescu”

Asociaţia culturală Artgothica Sibiu şi Asociaţia Culturală Direcţia 9  anunţă deschiderea înscrierilor pentru Ediţia 2016 a Premiilor Naţionale pentru Poezie „Mircea Ivănescu” (foto 3).

Premiile se acordă pe trei secţiuni.

1.     Premiul „Mopete” pentru manuscris

Condiţii de participare:

Pot participa scriitori nedebutaţi în volum, indiferent de vârstă şi fără restricţii de apartenenţă la uniuni de creaţie sau alte organizaţii. Concurenţii vor trimite între 30 şi 40 de poeme, culese cu diacritice, cu caractere Times New Roman, corp 12. Grupajul va fi trimis prin e-mail la adresa artgothica.sibiu@gmail.com, până la data de 1 mai 2016, de pe orice e-mail care nu conţine numele real al autorului. Organizatorii vor confirma explicit recepţia e-mail-ului conţinând grupajul de poeme. (Vă rugăm să retrimiteţi e-mailul în cazul în care nu aţi primit confirmarea de primire). Identitatea autorului poate fi solicitată doar după încheierea jurizării. Orice participant despre care se va constata, de către membrii Colegiului Director al Asociaţiei Artgothica Sibiu, că a furnizat, în e-mail-ul de înscriere în concurs, indicii despre identitatea sa, va fi descalificat. E-mail-urile de înscriere la concurs vor fi arhivate şi vor putea fi consultate, la cerere, de oricine este interesat. Premiul constă în următoarele: Diplomă (oferită de Asociaţia Artgothica Sibiu), Trofeul „Mopete pentru debut” şi publicarea unui volum de poezie inedit al autorului la una dintre editurile partenere. În situaţia în care nici unul dintre grupajele înscrise în concurs nu va satisfice exigenţele Juriului, premiul nu va fi acordat.

2.     Premiul „Mircea Ivănescu” pentru Debut

Condiţii de participare:

Condiţia de înscriere este ca volumul de debut să fi fost publicat între 1 ianuarie 2015 şi 31 decembrie 2015. Pot înscrie volume atât editurile cât şi autorii. Se vor trimite câte 6 exemplare din volumul înscris, împreună cu datele de contact ale autorului, prin poştă cu confirmare de primire, pe adresa: S.C. Print Atu S.R.L., 550197  Sibiu, str. Turnului nr. 22 până la data de 1 mai 2016, data poştei.
Premiul constă în următoarele: Diplomă (oferită de Asociaţia Artgothica Sibiu), Trofeul „Mircea Ivănescu pentru debut” şi o sumă de bani.

3.     Premiul „Mircea Ivănescu” pentru Poezie

Condiţii de participare:

Condiţia de înscriere este ca volumul să fi fost publicat între 1 ianuarie 2015 şi 31 decembrie 2015. Pot înscrie volume atât editurile cât şi autorii. Se vor trimite câte 6 exemplare din volumul înscris, împreună cu datele de contact ale autorului, prin poştă, cu confirmare de primire, pe adresa: S.C. Print Atu S.R.L., 550197  Sibiu, str. Turnului nr.22  până la data de 1 mai 2016, data poştei. Premiul constă în următoarele: Diplomă (oferită de Asociaţia Artgothica Sibiu), Trofeul „Mircea Ivănescu pentu Poezie” şi o sumă de bani.

Juriul care va acorda premiile la ediţia 2016 este următorul: Radu Aldulescu (preşedinte), Mioara Bahna, Ştefan Ion Ghilimescu, Dan Herciu, Felix Nicolau (membri).

Trofeele oferite sunt executate din ceramică  de către artistul plastic Niu Herişanu.

Decernarea premiilor va avea loc în cadrul Festivalului de Poezie – Artgothica – 2016.

 

A fost lansat „Acceleratorul de idei”: 10.000 de euro pentru o idee!

„Acceleratorul de idei” este un apel la idei şi imaginaţie, destinat proiectelor transdisciplinare şi transorganizaţionale care propun noi perspective şi moduri de acţiune, cu impact pe termen lung, pentru viitorul Bucureştiului şi al regiunii (foto 4).

„Acceleratorul” este dedicat inclusiv artiştilor care nu fac parte dintr-o organizaţie, asociaţie, fundaţie etc.

Echipa „Acceleratorului de idei” este interesată de concepte care au ca punct de plecare memoria vie, fragmentările, periferiile şi, în genere, particularităţile invizibile ale oraşului Bucureşti. Prin intermediul „Acceleratorului” vor fi urmărite idei care pot fi implementate sub o formă pilot în intervalul iunie-septembrie 2016, dar care prezintă şi potenţial de dezvoltare pe termen lung, pentru procesul de transformare al Bucureştiului în capitală europeană a culturii în 2021.

Ideile ce vor ajunge în „Accelerator” pot proveni dintr-o gamă largă de domenii (fără a presupune exclusivitatea): arte digitale, ştiinţă şi cercetare, film experimental şi documentar, arte vizuale şi sonice, inventică, arte sociale şi pot propune multiple abordări (interactivitate – subiectivitate – imersiune).

„Acceleratorul” mizează pe un proces de dialog interdisciplinar şi de învăţare „peer-to-peer” care să consolideze ideile incipiente propuse iniţial. Un număr de 5-10 idei vor fi dezvoltate şi produse până la sfârşitul lunii septembrie, iar bugetul maxim alocat fiecăreia este de 10.000 Euro.

Acceleratorul de idei” este un apel experimental în cadrul candidaturii municipiului Bucureşti la titlul de Capitală Europeană a Culturii (CEaC) 2021. Este gândit ca un instrument care doreşte să folosească puterea invizibilă a culturii ca pe un instrument de transformare şi să-i aducă în centrul acestei transformări pe cetăţenii creativi ai oraşului. Şi, prin aceasta, să facă vizibil invizibilul. Este rezultatul încrederii acordate de cetăţenii Bucureştiului, a organizaţiilor partenere şi a juriului CEaC 2021 în cadrul primei etape a candidaturii pentru Bucureşti 2021 ( ianuarie- octombrie 2015) în modul în care poate fi schimbată soarta oraşului.

„Acceleratorul de idei” este un laborator destinat acelor idei care nu sunt poate întotdeauna încurajate de producţia culturală românească, adesea pentru că nu se conformează anumitor formate prestabilite, bazate pe indici, productivitate, cuantificare şi încadrări tematice.

„Acceleratorul de idei” este rezultatul convingerii că diverse profesii care implică producerea de nouă cunoaştere ar trebui să fie recunoscute drept artistice şi identificate ca atare.

„Acceleratorul de idei” încurajează manageri culturali, curatori sau cercetători din cadrul instituţiilor de cultură şi cercetare-inovare să experimenteze noi forme de acţiune şi parteneriat, în afara planurilor de management.

„Acceleratorul de idei” este un mecanism menit să facă vizibile idei, viziuni, perspective asupra oraşului, expresii diverse şi complementare, precum şi pe cei invizibili care au aceste viziuni şi perspective, în mod special tinerii care ar dori să îşi poată pune în practică ideile.

„Acceleratorul de idei”  este un proces care va scoate în evidenţă evoluţia unei idei, mecanismele punerii în practică a acesteia, precum şi felul în care o idee poate fi potenţată atunci când artiştii lucrează împreună, în echipă.

Mai multe detalii despre funcţionarea „Acceleratorului de idei” sunt disponibile la adresa: http://www.bucuresti2021.ro/open-lab/accelerator-de-idei/

 

„Vila cu clopoţei” îşi redeschide porţile pentru public

Lucrările de consolidare şi de restaurare a vilei Nicolae Minovici din Bucureşti au fost finalizate, iar muzeul va fi redeschis în curând.

Muzeul recent restaurat va putea fi vizitat începând din 18 mai, când va fi inaugurată expoziţia temporală „Istoria Medicinii în Bucureşti”.

Muzeul doctorului Nicolae Minovici este primul muzeu bucureştean de artă populară. Deschis pentru public în anul 1906, „Muzeul de artă naţională” a funcţionat iniţial ca muzeu particular. Vila dr. Nicolae Minovici (cunoscută şi drept „Vila cu clopoţei” pentru că avea agăţate în cerdac clopote de sticlă colorată, cu limbi din plută, care „cântau” în bătaia vântului) este una dintre primele construcţii în stil neoromânesc din Bucureşti, ridicată între anii 1905-1906 pe baza planurilor arhitectului Cristofi Cerkez.

În anul 1937, Nicolae Minovici a donat vila cu toată proprietatea aferentă şi întreaga colecţie de artă municipalităţii Bucureştilor.

Colecţia Muzeului de artă populară Dr. Nicolae Minovici a fost realizată prin achiziţiile donatorului, între anii 1900-1941. Între exponate, se regăsesc: costume populare, accesorii, ţesături, icoane pe sticlă, ouă încondeiate, piese de mobilier ţărănesc şi obicte de ceramică tradiţională, inclusiv din centre de olărit astăzi dispărute.

Nicolae Minovici (23 octombrie 1868 - 26 iunie 1941) şi-a luat în anul 1898 doctoratul în medicină cu lucrarea „Tatuajele în România”.

A fost întemeietorul primului serviciu de ambulanţă din Balcani (1906), serviciu menţinut şi dezvoltat cu propriile fonduri, timp de peste 30 de ani. În 1934, Nicolae Minovici a creat primul spital cu serviciu permanent de urgenţă din România, al doilea din Europa la acea vreme.