Claudiu Frâncu, crescător de vaci: În 2008 primeam 1,9 lei pe litrul de lapte, azi dau carnea în viu la 2 lei kilogramul
„Numai sufletul nu-i lasă pe fermieri să distrugă tot.“
Fermierii cu 50-100 de vaci sunt nevoiţi să scape de animale pentru a mai reduce din pierderi, în contextul în care laptele de import ajunge mai ieftin la procesatorii români decât cel produs în ţară.
„Statul maghiar acordă la această oră fiecărui fermier producător de lapte echivalentul a 50 de bani Ajutor Naţional Tranzitoriu (sprijin financiar din bugetul de stat - n. red.). În plus, printr-un serviciu mascat, se finanţează şi transportul de la ferma din Ungaria la fabrica din România. Or, nu poţi să condamni procesatorul din România când îţi spune clar: Nu îţi dau mai mult de 60-70 de bani pentru că mie mi-l aduce la poarta fermei la 80 de bani şi nu mai trebuie să mă duc după el prin câmp. Nu e vina procesatorului, ci a statului român care nu are capacitatea financiară sau nu vrea să vină să susţină acelaşi model practicat de unguri, nemţi, nu mai vorbim de francezi“, a declarat Claudiu Frâncu, preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România, în cadrul unei conferinţe de agrobusiness care a avut loc săptămâna trecută.
În 2015 România a importat produse lactate din ţările membre ale UE de aproximativ 285 mil. euro, din care în jur de 53 milioane de euro sunt doar din Ungaria, ceea ce înseamnă că 18% din importurile intracomunitare de produse lactate ale României provin de la vecinii unguri, conform datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Preşedintele Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România estimează că anul acesta populaţia de bovine va scădea de la aproximativ 2 milioane de capete de bovine în 2015 la 1,75 mil. în 2016, un declin constant, dacă ne uităm la statisticile INS, care arată că în ultimii 10 ani efectivul de bovine a scăzut cu 30%, un trend confirmat de fermieri.
„Mai am vreo 150 de animale, am mai vândut din ele. De vreo 8-10 luni mă străduiesc să le vând. L-am şi cinstit pe ăla (cumpărător – n. red.) ca să vină să mi le ia să scap de ele. 180 de animale le-am vândut cu 2,5 lei kilogramul în viu. M-am încăpăţânat 3 ani de zile să le mai ţin“, a spus fermierul Victor Chivu, care anul trecut a mai vândut două ferme cu 2.500 de hectare de teren în localitatea Conteşti din Teleorman, către familia Gupta, una dintre cele mai puternice dinastii de business din India.
Crescătorul de vaci, Claudiu Frânc, spune că cea mai bună variantă care le-a rămas crescătorilor de bovine este să funcţionează la capacitate minimă până când vor veni „vremuri mai bune”.
„Cel mai bine este pentru fermierul român, vorbesc de cei cu 50-100 de capete, să taie tot efectivul, să îşi pună banii în bancă. Astfel, nici nu pierde, nici nu câştiga, şi aşteaptă vremuri mai bune. Mai lasă suficiente animale cât să primească Ajutor Naţional Tranzitoriu până în 2020, şi atunci acei bani pe care îi ia in continuare îi asigura dobânda, şi nu mai face pierderi”, a spus Claudiu Frâncu care subliniază că sectorul trece prin cele mai grele moment de până acum şi că „numai sufletul nu-i lasă pe fermierii să distrugă tot”.
La începutul anului, ministrul agriculturii, Achim Irimescu, a declarat în presă că piaţa alimentară din România este invadată de produse lactate şi de care de porc, alimente care provin preponderent din Ungaria şi Polonia, subliniind ulterior, într-un interviu acordat ZF, că ar trebuie intensificate controale la graniţă precum se întâmplă în alte ţări din UE.
Unul dintre motivele principale pentru care crescătorii de animale sunt la limita profitabilităţii sau falimentari este neplata subvenţiei aferentă campaniei agricole din 2015, Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură având ca termen limită de plată data de 30 iunie 2016. Fermierii străini cu care România concurează pe o piaţa liberă nu numai ca şi-au primit subvenţiile la timp, dar şi primesc un sprijin financiar mai mare, ceea ce generează, în opinia crescătorilor români, o competiţie neloială.