MEBO în spitale: O opinie scrisă în 2011, mai actuală astăzi ca niciodată

Statisticile din mediul de afaceri din tarile central si est-europene arata ca un  numar mare dintre companiile aflate in proprietate publica si privatizate in anii ’80 si ’90 prin metoda MEBO (management & employee buy-out) s-a dezvoltat cu succes  si ca “responsabilizarea prin improprietarire” a angajatilor a avut rezultate dincolo de asteptari.

Este de inchipuit o astfel de solutie astazi in cazul unora dintre spitalele din Romania? Poate functiona la diversitatea si complexitatea serviciilor unui spital practica introdusa de fapt de mai multa vreme in cazul cabinetelor de medicina generala? Ar putea un astfel de proiect sa rezolve macar partial problemele din mediul spitalicesc permitand astfel transferul de resurse catre alte domenii prioritare?

Foarte simplist si fara a avea pretentia de a acoperi toate aspectele unei astfel de initiative, am redat mai jos un fel plan de actiune care ar putea sta la baza improprietaririi medicilor cu activele spitalelor si functionarii noilor institutii private:

- se trece patrimoniul spitalelor in proprietatea angajatilor spitalului care devin astfel actionari – sub forma de actiuni, cupoane, alte forme de repartizare a activelor - avandu-se in vedere restrictii referitoare la instrainarea sau schimbarea destinatiei acestora;

- se stabiliesc principiile statutare, juridice, administrative si operationale (medicale) de functionare a spitalelor astfel privatizate si se adopta o modalitate de conducere de tipul practicilor de buna guvernare corporatista in sistem dual (adunarea generala a actionarilor, consiliu de administratie, director general);

- se elaboreaza structurile organizationale si portofoliul de servicii  urmand a se rationaliza serviciile ineficiente sau a se dezvolta domenii noi activitate;

-  se identifica si contracteaza sursele de finantare:

- publice (asigurarile obligatorii de sanatate, contracte universitare, etc),

- private (co-plata, asigurari voluntare de sanatate, turismul medical, servicii de medicina muncii, etc),

- altele (comunitare, de afaceri, parteneriate, externalizari / internalizari, M&A cu alte spitale, etc);

- se stabilesc si se masoara indicatorii de performanta – operationali si financiari - si se introduc instrumente de evaluare, control si imbunatatire a performantei (analiza).

Care va fi rolul statului dupa privatizarea spitalelor  in privinta asistentei medicale tertiare?

Obligatoriu pastreaza in proprietate si administrare sistemul medical de urgenta, institutiile de interes public si de altfel toate institutiile pe care le considera a fi obligatoriu sau practic pentru a ramane in proprietatea sa..

Ca si pana in prezent, certifica si clasifica spitalele in baza normelor existente si controleaza standardele de asistenta medicala.

Stabileste criteriile minimale de finantare prin surse publice (pachetul de baza) si indicatorii de performanta si contracteaza serviciile spitalelor exclusiv in baza acestora.

Spitalele sa fie ale medicilor. Improprietarirea conducerilor si a angajatilor nu este o idee fantezista de vreme ca a functionat in alte domenii, este oare totusi practicabila in medicina tertiata? Se poate eventual testa si valida pe un pilot?

Este inutil sa amintim aici ca noii proprietari ai spitalelor vor avea tot interesul sa curme practicile care au slabit sistemul sanitar pana de curand (frauda, risipa de resurse, achizitiile necontrolate, platile informale, incompetenta profesionala, etc.) si sa contracteze cat mai multe surse de finantare private.

Conceptual cel putin pare o situatie in care toata lumea castiga. Statul nu va mai fi acuzat ca este un administrator prost  al spitalelor si va putea sa investeasca surplusul de bani pentru preventie. Conducerile si personalul spitalelor nu vor mai fi acuzate de conflicte de interese sau ca risipesc sau fraudeaza sursele publice si vor avea libertatea sa se dezvolte cum cred de cuviinta. Concurenta dintre spitalele publice si private va face sa scada costurile si sa creasca competenta si performanta. Si in fine, pacientii, vor primi serviciile pe care si le doresc platind pentru ele fara sa se mai ascunda, fara sa mai fie nevoie sa recurga la practici informale.

Dragoş Damian este director general al Terapia Cluj.