Din nou despre dobânzile negative: Taxe ascunse contraproductive şi generatoare de incertitudine în vremuri nesigure
Între februarie 2015 şi februarie 2016, preţurile au sărit cu 12%. După patru ani consecutivi de dobânzi negative, Fondul Monetar Internaţional cere Danemarcei să se oprească pentru a evita o posibilă bulă imobiliară, scrie The Copenhagen Post.
„Încurajăm puternic autorităţile să ia din timp măsuri contra creşterii preţurilor locuinţelor. Deşi o bulă nu este neapărat după colţ, credem că dacă lucrurile nu sunt ţinute sub control, se va ajunge în situaţia în care preţurile vor fi mai puţin confortabile“, a afirmat la Bloomberg News David Hofman, şeful misiunii FMI în Danemarca. Instituţia recomandă relaxarea reglementărilor pentru piaţa locuinţelor cu chirie şi reguli în funcţie de zonă. Preţurile locuinţelor cresc deşi inflaţia stagnează, iar creşterea economică este slabă.
Dobânzile negative perturbă în general pieţele. Separat de FMI, agenţia de rating Fitch a explicat că „există dovezi că astfel de politici îi împing pe unii investitori spre active cu risc mai ridicat, dar este prea devreme pentru a vedea dacă acesta este un efect de durată“.
Dobânzile negative presează în jos randamentele obligaţiunilor guvernamentale, active considerate sigure şi preferate, printre altele de, fondurile de pensii.
În căutarea unor randamente mai mari, astfel de fonduri aleg acum active mai riscante.
„În orice caz, riscul unor consecinţe neintenţionate pare că urcă, în condiţiile în care băncile, consumatorii şi companiile se adaptează la un mediu mai nesigur în care dobânzile negative sunt tot mai comune“, adaugă analiştii Fitch.
Un lucru cert este că dobânzile negative sunt un medicament experimental cu efecte secundare incerte, scrie revista Barron’s. Analiştii estimează că obligaţiuni guvernamentale de 9.900 de miliarde de dolari din toată lumea au yielduri sub zero, ceea ce înseamnă că investitorii, printre care fonduri de pensii şi asigurători, plătesc guvernelor pentru a le ţine banii. Apoi, pentru a distruge un mod tradiţional păstrare a banilor – la saltea – BCE a anunţat că nu va mai tipări bancnota de 500 de euro începând cu 2018.
Recent, Rezerva Federală americană a intervenit prin vicepreşedintele executiv al Fed al St. Louis, Christopher J. Waller, în dezbaterile privind dobânzile negative.
„Ce s-a întâmplat până acum în ţările care au încercat dobânzile negative?“ se întreabă el. În primul rând, este clar că o lovitură puternică au primit-o acţiunile bancare, răspunde tot el. Apoi, după ce iniţial şi-au continuat traiectoria descendentă, dobânzile ipotecilor au început să crească în Germania şi Elveţia. Băncile au fost foarte reticente să ceară dobânzi pentru depozite de teama reacţiei clienţilor lor.
„Însă la sfârşitul zilei, dobânzile negative sunt taxe în blană de oaie. Puţini economişti vor susţine că majorarea taxelor pentru gospodării va încuraja cheltuielile. De ce ar crede ei că ar fi altfel cu dobânzile negative?“
Dobânzile negative sunt doar taxe impuse rezervelor băncilor. Taxele trebuie plătite de cineva. Băncile pot trece aceste taxe în seama deponenţilor oferind dobânzi mai mici pentru economii sau percepând comisioane pentru depozite. În orice caz, deponenţii vor avea mai puţine venituri de cheltuit pe produse şi servicii.