ZF Mobilio ’16. Revoluţia smartphone: Telefoanele inteligente vor transforma modul de a face business

Autori: Ioana Nita , Cristina Bellu , Ştefan Stan 17.05.2016

Adopţia soluţiilor care combină comunicaţiile cu IT-ul este încă la început, dar creşterea va fi explozivă în următorii ani, au spus ieri reprezentanţii companiilor din telecom la conferinţa ZF Mobilio, cu 21 de speakeri.



Peste o jumătate dintre companiile din România folosesc  servicii de internet mobil, cele mai ridicate procente de utilizare fiind înregistrate în cadrul companiilor mari care sunt, în prezent, şi cele mai deschise la a achiziţiona pachete complexe de soluţii care combină comunicaţiile cu IT-ul, au declarat speakerii participanţi la ediţia cu numărul cinci a conferinţei ZF Mobilio.

Economia românească este în creştere, iar sectorul telecom se bucură de aceasta. Companiile înţeleg că trebuie să facă business din ce în ce mai inteligent şi să utilizeze capacităţile tot mai extinse din zona tehnologiei informaţiilor, a spus Ovidiu Ghiman, Director executiv Comercial Segment Busi­ness în cadrul Telekom România, cel mai ma­re grup de comunicaţii fixe şi mobile de pe piaţă.

„Retail, transport, servicii medicale şi finan­ciare. Aceştia sunt «early adopters». Companiile mari sunt mult mai deschise spre inovaţie. Compa­niile mici sunt în continuare foarte concentrate pe reducerea costurilor şi problemele businessurilor lor“, a explicat Ghiman.

„Există câteva industrii care adoptă mai de­vreme trendul digitalizării. Sunt multe soluţii pe pia­ţă, dar când începem să ne uităm la soluţiile par­ticulare lucrurile se schimbă. Industria de dis­tribuţie şi industria serviciilor financiare se numără printre industriile care adoptă mai rapid solu­ţiile combinate între IT şi industria de comu­nicaţii“, a declarat Valeriu Nistor, director Enterprise Business Unit în cadrul Vodafone România.

„Vodafone şi-a propus să integreze serviciile de IT şi serviciile de comunicare într-o singură platformă. Vrem să creştem această zonă, pentru că în foarte scurt timp vom vorbi de o singură industrie. Solu­ţiile cele mai utilizate pe termen scurt din punc­tul nostru de vedere sunt supra­ve­gherea video, managementul flotei şi digital media signage“, a adăugat el.

„Penetrarea de smartphone şi internet mobil este diferită între companiile mari şi cele mici. În companiile de sub 50 de angajaţi avem penetrare de sub 50%. Pe măsură ce dimensiunea şi puterea financiară ale companiei cresc, creşte şi nevoia de soluţii de colaborare, iar penetrarea ajunge la peste 80%“, a declarat Florin Popa, Business to Business Director Orange România.

„Noi vom lucra pe partea de soluţii de digitalizare, iar pentru IMM-uri vom vedea o creştere de penetrare a smartphone-urilor, însă evoluţia nu va fi foarte rapidă. În următorii 3-5 ani, IMM-urile se vor orienta spre serviciile software, vom vedea o decolare a soluţiilor software“, a spus Valentin Popoviciu, vicepreşedinte al RCS&RDS.

„Este evident că această creştere este generată de creşterea penetrării şi a numărului de dispo­zitive pe piaţă. Suntem la începutul unei creşteri sănătoa­se care vine din creşterea utili­zării unor aplicaţii noi. Creşterea utili­zării internetului a adus după sine modalităţi de a-ţi face businessul diferit. Acum 2-3 ani acce­sarea datelor companiei de la dis­tanţă era dificil. Astăzi lucrurile sunt mult mai simple“, a explicat Florin Popa.

Una dintre tendinţele principale pe piaţa de mobil în anul 2015 faţă de anul 2014 este creşterea accelerată a conexiunilor 4G. O a doua tendinţă este mişcarea utilizatorilor dinspre pre-pay spre post-pay, unde se vede o scădere clară a utilizării cartelelor pre-pay şi mutarea lor spre post-pay, datorită internetului. O a treia tendinţă este legată de creşterea gradului de utilizare a serviciilor mobile, pe toate segmentele, inclusiv ca număr de SMS-uri sau roaming, a declarat Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM, în cadrul conferinţei ZF Mobilio ‘16.

„Internetul este motorul pieţei locale de telecom. Avem 18,7 mil. de conexiuni active, o creştere de 16%. Traficul pe fix reprezintă încă 97% din totalul internetului folosit. Porţiunea internetului mobil este încă relativ mică. Avem aproximativ 14,7 milioane de conexiuni active în bandă largă, o creştere de 22%. Pe 4G avem 2,7 mili­oane, o creştere de 243%. Creşterea conexiunilor pe bază de abonamente a ajuns la 9 milioane, adică o creştere de 40%, iar pe cartelele pre-pay avem 5,7 mi­li­oane, o creştere de numai 1%“.

„Numărul de utilizatori de telefonie mobilă s-a păstrat relativ constant, însă se vede o creştere a utilizării pe bază de abonament. Avem aproximativ 10,7 mil. de utilizatori, o creştere de 8,3%, iar pe bază de cartele preplătite, o scădere de 4,7%, la 12,5 milioane“, a mai spus preşedintele ANCOM.

Cătălin Marinescu a declarat de asemenea că se aşteaptă ca anul 2016 să fie unul de creştere pentru industria locală de telecom. „Cred că anul 2016 va fi un an de creştere pentru industrie. Cred că vom vedea din ce în ce mai multe astfel de proiecte aplicate, implementate. Proiectele începute şi dezvoltate vor stimula industria. Vrem din ce în ce mai mult să fim conectaţi, vrem să avem acces de pe orice terminal la toate fişierele noastre. Din studiul de piaţă pe care l-am făcut toţi utilizatorii vor să fie conectaţi la internet. Modul acesta de viaţă se va dezvolta în continuare, iar aceasta va stimula piaţa de comunicaţii electronice şi va stimula şi afacerile“.

 

Cătălin Marinescu, preşedintele ANCOM: 

Internetul este motorul. Avem 18,7 mil. de conexiuni active, o creştere de 16%. Avem o dublare a traficului total, aproape 99.000 terrabytes şi un trafic mediu lunar care se dublează, la 0,48 GB. 

Traficul pe fix reprezintă încă 97% din totalul internetului folosit.

Porţiunea internetului mobil este încă relativ mică. Avem aproximativ 14,7 milioane de conexiuni active în bandă largă, o creştere de 22%. Pe 4G avem 2,7 milioane, o creştere de 243%.

Creşterea conexiunilor pe bază de abonamente a ajuns la 9 milioane, adică o creştere de 40%, iar pe cartelele prepay avem 5,7 milioane, o creştere de numai 1%.

 

 

Ileana Chermenschi, GfK România:

Cifrele sunt clare – creştem, iar smartphone-ul este şi va fi în continuare device-ul pe care ne vom conecta cel mai mult.

Cum se conectează românii (date valabile pentru 2016): 33% wearables,126% smartphone, 32% PC, 39% set top box, 31% smart TV, 61% altele.

Comparativ cu alte ţări, smartphone-ul va deveni principalul device de pe care se vor conecta românii.

Credem că smartphone-ul va deveni hub-ul vieţii noastre. Acest lucru va determina două lucruri: mediul business to business (B2B) va trebui să devină tot mai costumerizat şi limitările tradiţionale ale unui business vor dispărea.

 

Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei:

Piaţa se dinamizează, se erodează poziţiile puternice pe care le au în piaţă unele companii, creşte concurenţa, creşte comerţul online. Mi-aş dori foarte mult să văd sistemele de plăţi avansând.

Concurenţa din sistemul bancar e net inferioară ca rezultate aceleia din piaţa telecom. Toate acestea vor face să aducă efecte pozitive pentru consumatori, să deschidă pieţele unde nu avem destulă concurenţă. Dacă sunt plângeri deschidem investigaţii. Dacă sunt firme dominante, mari, trebuie să fie foarte atente la ceea ce fac. Dacă sunt plângeri, trebuie să le analizăm. Noi nu trebuie să fim ceva ce împiedică evoluţia pieţei.

 

 

 

Adrian Seceleanu, editor ZF, a moderat ieri dezbaterile despre transformările pe care le va aduce mobilul în toate sectoarele economiei

 

Ovidiu Ghiman, director executiv comercial segment business la Telekom România:

Florin Popa, business to business director, Orange România:

Valeriu Nistor, director enterprise business Unit, Vodafone România:

 

Valentin Popoviciu, vicepreşedinte RCS&RDS:

Aurel Neţin, director & country general manager Lenovo Romania:

 

Adrian Floarea, CEO certSIGN:

 

Ionuţ Grossu, Service-Return.Com:

 

Lucian Peticilă, director general Allview:

Marius Costin, country manager PayU România:

 

Mihai Pătraşcu, CEO evoMAG.ro:

 

Cristina Popa, deputy CEO, Fashion Days:

 

Felix Crişan, CTO & co-founder Netopia MobilPay:

 

Dorin Pena, Cisco România:

Fiecare persoană are o altă înţelegere asupra ceea ce înseamnă smart cityşi îşi doreşte altceva de la un oraş inteligent. Smart city înseamnă în primul rând nevoile cetăţenilor din oraşul respectiv şi cum poate tehnologia să le adreseze. Este vorba despre o viziune, şi chiar dacă aceasta pare un termen corporatist, este nevoie de implicarea autorităţilor, a mediului de afaceri şi antreprenorilor. Un oraş inteligent este un oraş care foloseşte tehnologia pentru un trafic mai bun, un aer mai curat, pentru zone sigure, unde putem să ne petrecem timpul liber, noi şi copiii noştri.

 

Răzvan Ionescu, director de marketing pe segmentul business,Telekom România:

Smart city nu înseamnă numai implementarea unor componente distincte, ci mai degrabă o strategie. Nouă ne este mai greu să stabilim o strategie pe 5-10 ani. Încercăm să aducem nişte componente scalabile, care să demonstreze beneficiile. Noi încercăm prin nişte proiecte pilot să demonstrăm ce se poate face. Nivelul de maturitate al proiectelor de tip smart city nu este extrem de avansat. Credem însă că 2016 este un an care vede deja modificări. Sunt nişte beneficii palpabile pe care primarii le pot aduce oamenilor din oraşul lor.

 

Silviu Bulzan, key account manager Office & Industry CEE, Philips Lighting:

Smart city este în primul rând un oraş luminos. Corpurile de iluminat reprezintă cea mai extinsă infrastructură fixă. Un oraş luminos înseamnă un oraş conectat unde simţi că ai libertate în orice moment şi unde ai acces la orice doreşti. Administraţiile locale au fost primele care au implementat soluţia smart city, dar sistemul merge şi în cazul companiilor private. Cred că pe măsură ce lucrurile avansează va fi din ce în ce mai uşor să implementăm astfel de soluţii. O soluţie smart office este să ne folosim de soluţiile existente. Prin intermediul sistemelor de iluminat putem monitoriza absolut orice.

 

Ionuţ Cotoi, CEO & co-founder, DeviceHub.net:

Soluţia de smart city ar trebui să ofere o vizune unitară asupra resurselor oraşului

Soluţia de smart city ar trebui să ofere o vizune unitară asupra resurselor oraşului şi ar trebui să crească nivelul de trai al locuitorilor. Mi-ar plăcea de exemplu să avem un sistem prin care să putem închiria uşor biciclete în Bucureşti. Din 2011 avem o soluţie pentru gestiunea transportului public care a fost implementată 100% în Sibiu, iar anul acesta am reuşit să încheiem contracte cu alte două oraşe mari din ţară şi avem în curs de semnare un al treilea contract. În România cererea pentru internet of things (IoT) este foarte mare.

 

Cristian Paţachia, development & innovation manager,Orange România:

Smart city înseamnă pentru administraţii şi operatori lucruri diferite, dar important este că aspectul de smart city a fost recunoscut la nivel internaţional şi s-a lansat un focus grup, care îşi pune problema standardizării platformelor. Proiecte de tipul smart city au început să apară de 2-3 ani. Partea de conectivitate în România este la un nivel superior faţă de celelalte ţări din Europa. Bucureştiul a ieşit în top 10 la nivel mondial în partea de conectivitate.