Regele Ferdinand Întregitorul – statuie sau breloc?/ de Lucian Vasilescu

Autor: Lucian Vasilescu 20.05.2016

La 10 Mai 1939, în Piaţa Palatului din Bucureşti era inaugurată statuia ecvestră a regelui Carol I, operă a sculptorului croat Ivan Mestrović. Monumentul a avut o soartă ingrată: a fost demolat şi topit de comunişti de îndată ce aceştia au acces la putere.

La 6 decembrie 2010, în actuala Piaţă a Revoluţiei, a fost inaugurată, pe amplasamentul de odinioară, o altă ecvestră a aceluiaşi Rege. Autor: sculptorul român Florin Codre (foto 1-12).

Cu câteva zile înainte de inaugurarea monumentului Carol I, Florin Codre declara în exclusivitate pentru Ziarul de duminică: „Pentru mine, monumentul a fost un prilej de a intra într-o competiţie profesională cu marii maeştri care, de-a lungul ultimelor două milenii, au atacat aceeaşi temă: statuia ecvestră ca monument public.

Asta am făcut şi în 1976-1978, când am realizat statuia lui Avram Iancu (amplasată la Târgu Mureş). Tema statuii ecvestre este o permanentă preocupare pentru mine: am făcut sute de schiţe, de lucrări pe tema relaţiei om-animal, am încercat să aflu unde începe omul şi unde se termină animalul… Omul şi animalul, precum şi relaţia dintre ei m-au preocupat dintotdeauna.

De fapt, eu am 5-10 teme pe care le târăsc după mine de când mă ştiu. Una dintre ele este aceea a relaţiei om-animal. Pot spune că eu lucrez la cal de 50 de ani. Lucrez încet şi temeinic, precum o stalactită.

De la atribuirea, prin concurs, a acestui monument şi până la dezvelirea lui a durat atâta cât era necesar pentru birocraţie şi pentru actul artistic propriu-zis. Între birocraţie şi calitatea artistică a unei opere există o interdependenţă. În cazul acestui monument vorbim despre trei ani, din care artistului i-a fost dedicat un an. Asta pentru că încă mai sunt de rezolvat o seamă de anomalii administrative, anomalii generate de lipsa de experienţă a factorilor administrativi în abordarea unei opere de artă. Avem legi şi regulamente clare pentru străzi, pentru borduri, pentru panouri etc. O operă de artă presupune însă o înţelegere şi o abordare superioare, presupune asumarea unei aventuri, a unui pionierat, a unei expediţii extreme. Într-o asemenea întreprindere, neprevăzutul te acompaniază de la un capăt la altul. Deocamdată, în abordarea monumentului de for public, factorii administrativi sunt, fatalmente, tributari lipsei de experienţă. Cred că, în timp, se va rezolva şi această problemă.”

 

Tot în anul 2010, Primăria generală a Capitalei i-a comunicat oficial, la 9 aprilie, sculptorului Florin Codre că a câştigat şi „Concursul de soluţii pentru selectare  concept artistic privind realizarea monumentului de for public Regele Ferdinand”. Ideea era ca acest ansamblu monumental să poată fi dezvelit cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la crearea României Mari, adică la 1 decembrie 2018. Ansamblul urma să fie amplasat în zona Pieţei Victoriei – Kiseleff, în apropiere de vechiul amplasament al monumentului realizat în a doua jumătatea a anilor ’30 de acelaşi Ivan Meštrović, sculptorul croat care realizase şi statuia lui Carol I. Dar, la fel ca şi pe Carol, comuniştii l-au dat la topit şi pe Ferdinand, cu cal cu tot.

De când lucrarea i-a fost atribuită oficial lui Florin Codre şi până astăzi, au trecut 6 ani, în vreme ce până la aniversarea Marii Uniri au mai rămas doar 2 ani. Sculptorul încă aşteaptă semnarea unui contract, care să deblocheze fondurile necesare realizării proiectului (foto 13-18).

 

Florin Codre: „M-am gândit, în 2014, când prin Hotărârea de Guvern nr. 24, din 15 ianuarie 2014, a fost înfiinţat Comitetul naţional pentru pregătirea, organizarea şi coordonarea acţiunilor din cadrul Programului Naţional România 100”, că lucrurile se vor debloca. Nici vorbă. A căzut şi Guvernul cu pricina şi n-am mai auzit pe nimeni vorbind despre «Programul Naţional România 100». Dar ce ştiu eu? Poate că cei care conduc astăzi ţara consideră că Marea Unire şi artizanul ei, Regele Ferdinand, nu merită un monument la 1 decembrie 2018... Eu gândesc că acesta ar fi, ar deveni, un monument identitar. Dar, din nou, ce ştiu eu... Poate că aceiaşi conducători consideră că, în contextul globalizării, identitatea ar trebui mai degrabă şoptită, iar nu turnată în bronz... Bronzul dăinuie... Şi comuniştii au ştiut asta şi tocmai de aceea au dat la topit peste 150 de monumente care aminteau de istoria noastră adevărată şi de vocaţia noastră europeană.

Acum, timp pentru realizarea ansamblului monumental Ferdinand mai este foarte, foarte puţin. Asta dacă vrem să dezvelim monumentul la 1 decembrie 2018. Dacă nu vrem, poate că mai-marii zilei o să facă nişte brelocuri cu Ferdinand pentru a sărbători cum se cuvine 100 de ani de la naşterea României Mari.”